Criză politică în Germania. Alegeri anticipate pe 23 februarie 2025. Cine ar putea fi noul cancelar

Germania urmează să organizeze alegeri anticipate pe 23 februarie 2025, la unsprezece săptămâni după prăbușirea coaliției de guvernare a cancelarului Olaf Scholz.

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

Partidele de la guvernare și opoziția s-au înțeles pentru organizarea alegerilor anticipate pe 23 februarie 2025, relatează Reuters. Data urmează să fie validată de președintele Germaniei, însă acest pas este considerat o formalitate. Este un compromis, ţinând cont că partidele de opoziție şi-au dorit alegeri anticipate în ianuarie iar cancelarul Olaf Scholz, la mijlocul lunii martie.

Opoziţia a avertizat că Germania riscă să rămână fără conducere într-un moment de criză economică peste care s-a suprapus victoria lui Donald Trump în SUA care aduce noi provocări diplomatice. Scholz a avertizat că organizarea alegerilor în ianuarie, aşa cum a solicitat de Friedrich Merz, liderul opoziției conservatoare, va supraîncărca autoritățile electorale în timpul sezonului de iarnă şi riscă să lase partidele nepregătite.

De ce este criză în Germania

Inflația, războiul din Ucraina, concurenţa tot mai mare din partea Chinei și revenirea lui Donald Trump la Casa Albă au creat furtuna perfectă pentru Germania, a cărei economie, cea mai mare din Europa, a prosperat datorită energiei ieftine din Rusia, a mânei de lucru ieftine din Europa de Est şi a pieţei din China. 

În urma acestor veşti, indicele ZEW care măsoară nivelul de optimism pe care îl au analiștii cu privire la evoluțiile economice așteptate în următoarele 6 luni s-a prăbușit marți la 7,4 puncte, de la 13,1 puncte cât era în octombrie, o scădere mult mai accentuată decât se așteptau economiştii. "Cel mai probabil, rezultatul alegerilor din SUA este principalul motiv pentru aceasta", a declarat președintele ZEW, Achim Wambach, citat de Reuters. 

Un guvern cu o majoritate clară ar putea să abordeze subiecte precum frâna datoriei germane, acuzată de scăderea investițiilor, sau să facă rost de bani pentru industriile strategice.

Cine ar putea fi noul cancelar al Germaniei

Friedrich Merz, liderul creștin-democraților (CDU), din care făcea parte Angela Merkel, este favorit în sondaje să preia funcţia de cancelar. El a exclus până acum să renunțe la aşa-numita frâna a datoriei, dar a promis marţi o reformă fiscală majoră.

În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, "debt break", Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut în fiecare an. Însă Germania are nevoie să investească miliarde de euro pentru tranziţia climatică şi transformarea industriei sale, afectată de preţurile ridicate la energie şi concurenţa americană şi chineză.

Moţiunea de cenzură din 16 decembrie când parlamentul va decide soarta lui Scholz, va permite președintelui Frank-Walter Steinmeier să convoace alegeri anticipate. 

Scholz, care conduce deocamdată un guvern minoritar cu sprijinul Verzilor, speră să obțină destul sprijin din partea opoziției pentru a adopta legi care să protejeze Curtea Constituțională de extrema dreapta și să sporească finanțarea pentru Ucraina înainte de a părăsi funcția.

Coaliţia lui Scholz s-a prăbușit după luni de scandaluri între cele două partide rămase la guvernare și fostul lor partener, FDP, care a cerut reduceri de cheltuieli neacceptate de partenerii lor de stânga. Conservatorii lui Merz conduc detaşat în sondaje, dar, atât SPD, Partidul Social Democrat, în care este și Olaf Scholz, cât și Verzii insistă, cel puțin public, că pot recupera suficient teren în următoarele trei luni pentru a-l învinge pe Merz.

Ce vrea Friedrich Merz

Friedrich Merz a declarat că dacă ar fi cancelar ar încerca să încheie acorduri cu preşedintele Donald Trump care să plaseze Germania pe picior de egalitate. "Trebuie să trecem de la statutul de putere medie adormită la cel de putere medie conducătoare", a declarat Merz pentru revista germană Stern.

"Niciodată nu ne-am articulat şi promovat interesele suficient de bine în Germania şi trebuie să schimbăm acest lucru. Americanii sunt mult mai proactivi în această privinţă", a spus Merz. "Nu trebuie ca o singură parte să beneficieze, ci să facem acorduri bune pentru ambele părţi. Trump ar numi asta un acord bun", a adăugat el.

Merz a dat exemplul livrărilor de avioane de luptă americane. "Cumpărăm avioane de luptă F-35 de la americani din necesitate, dar ele ar trebui să beneficieze de lucrări de mentenanţă aici, şi ar trebui să avem facilităţile necesare pentru asta. Asta ar fi o afacere bună pentru ambele părţi", a spus candidatul la funcţia de cancelar. "Îl urmăresc pe Trump şi discut cu multe persoane care îl cunosc foarte bine. Îmi spun: trebuie să-l abordezi cu o postură verticală şi cu claritate", a relatat el.

Merz a acuzat guvernul german a gestionat prost alegerile din SUA, câştigate clar de Donald Trump. El a argumentat că Berlinul ar fi trebuit să fie pregătit pentru acest rezultat, dar a ales să fie de partea candidatei democrate Kamala Harris. "Trump are memorie bună. Actualul guvern nu va fi ascultat de noua administraţie. Scholz este acum irelevant şi la nivel internaţional", a spus Merz. 

Merz le-a reproşându-le în mod special Verzilor că sunt preocupaţi numai de schimbările climatice într-o perioadă când preocuparea principală a populaţiei germane ţine de situaţia economiei şi a locurilor de muncă. Friedrich Merz a ţinut să precizeze că formaţiunea sa nu ignoră problema schimbărilor climatice, dar consideră că aceasta nu trebuie soluţionată pe seama economiei, şi a calificat drept "eronată" decizia europeană de interzicere a vânzării autoturismelor cu combustie internă începând din anul 2035, cerând revocarea acesteia.

Liderul conservator a admis şi necesitatea unor măsuri stricte menite să diminueze migraţia, asigurând că partidul său şi-a "corectat direcţia" după ce fostul cancelar creştin-democrat Angela Merkel a permis în 2015 intrarea a peste un milion de migranţi în Germania. 

Friedrich Merz a criticat guvernul lui Scholz pentru lipsa unei viziuni strategice legate de politica privind Ucraina. În timp ce Scholz s-a pronunțat de mai multe ori împotriva livrării de rachete germane cu rază lungă de acţiune, de teamă ca Germania și NATO să nu fie atrase în război. Merz crede că o decizie în acest sens ar trebui luată la nivel european.

Întrebat luna trecută dacă ar furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus, el a spus da, dar numai în anumite condiții. "Nu aș face-o pur și simplu. Aș spune: dacă bombardamentul nu se oprește, atunci primul pas este să ridicăm limitarea (privind folosirea armelor occidentale de către Ucraina în Rusia). Iar al doilea pas este să livrezi rachete Taurus. În cele din urmă (președintele rus Vladimir) Putin are în mâinile sale cât de mult vrea să escaladeze acest război", a spus el.