Update Alegeri SUA 2024 LIVE TEXT. Donald Trump vs. Kamala Harris, o confruntare istorică ce va schimba destinul Americii

LIVE TEXT ALEGERI SUA 2024. Pe observatornews.ro puteţi vedea în timp real cele mai noi informaţii despre cum votează America, analize, explicaţii, reacţii, precum şi harta electorală cu rezultatele în fiecare stat.

Ce trebuie să ştii despre alegerile din SUA:

• Alegeri SUA 2024: Când aflăm rezultatele şi cum se numără voturile 
• Ghidul alegerilor din SUA: Cum votează America
• Ce arată cele mai recente sondaje 

UPDATE 7:25 - Votul in America a început, însă doar pentru un orăşel din New Hampshire. Şase alegători din Dixville Notch, localitate situată la frontiera nord-estică a SUA în Munţii Appalachi, au lansat alegerile prezidenţiale, votând în cursul nopţii, potrivit CNN. Vicepreședintele Kamala Harris și fostul președinte Donald Trump au obţinut fiecare câte trei voturi.

În funcţie de diferenţele de fus orar de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, secţiile se deschid la 6, 7 sau 8 dimineaţa şi se închid la 19 sau ora 20. Un singur stat face exceptie, de la 5 dimineaţa până la 10 dimineaţa sunt deschise secţiile de votare.

UPDATE 06:00 - Au rămas câteva ore până la deschiderea urnelor la alegerile prezidențiale din SUA. Aproximativ 240 de milioane de americani sunt chemaţi să decidă cine - între democrata Kamala Harris şi republicanul Donald Trump - îi va succeda lui Joe Biden la Casa Albă. Primii care votează sunt alegătorii din Dixville Notch, un cătun din statul New Hampshire care deschide simbolic, de fiecare dată, alegerile prezidențiale la miezul nopții, dar majoritatea centrelor de vot de pe Coasta de Est se deschid după prânz. Potrivit CNN, aproape 80 de milioane de americani au recurs deja la votul anticipat.

Ce să urmăreşti ca să te pregăteşti de alegerile din SUA:

• Vezi aici apreciatul documentar Trump vs. Kamala
• Vezi aici şi documentarul despre portretul vicepreşedinţilor aleşi de Trump şi Kamala

Miza alegerilor prezidențiale din SUA

Mai divizate ca niciodată, Statele Unite ale Americii încearcă să-și găsească din nou calea spre viitor. Cele două mari partide, Partidul Republican și Partidul Democrat, cu facțiunile radicale de dreapta și de stânga aferente, propun doi candidați cum nu se poate mai diferiți: un om de afaceri pe cât de celebru, pe atât de controversat, devenit în mod neașteptat lider al mișcării conservatoare, și o fostă procuroare de pe Coasta de Vest, ce nu a putut câștiga alegerile primare din partid, dar care a devenit, cu ajutorul lui Biden și datorită vârstei sale, speranța progresiștilor.

Cu armate de susținători în spate, Donald Trump și Kamala Harris au două viziuni pentru viitorul SUA care se diferențiază mai puțin economic, cât cultural: Trump propune o Americă patriotică și ermetică, mândră de propriul trecut și gata să recurgă la mișcări brutale pentru a-și proteja interesele economice și militare, iar Harris mizează pe o Uniune mai deschisă, conștientă de propriile greșeli istorice, așadar tolerantă sau chiar părtinitoare cu minoritățile etnice, rasiale sau sexuale, precum și un statu-quo caracterizat prin mișcări predictibile în politica externă.

Printre zecile de milioane de cetățeni americani sunt și aproximativ 500.000 de români plecaţi în căutarea visului american, iar votul lor va cântări greu la urne.

Alegeri în SUA. Ce promit, de fapt, Donald Trump și Kamala Harris

Cele 20 de promisiuni ale lui Donald Trump:

• Sigilăm granița și oprim invazia migranților.
• Efectuăm cea mai mare operațiune de deportare din istoria Americii.
• Oprim inflația și facem America accesibilă din nou.
• Facem din America cel mai mare producător de energie din lume, de departe!
• Oprim externalizarea și transformăm Statele Unite într-o superputere în producție.
• Oferim reduceri mari de taxe pentru lucrători și nu aplicăm taxe pe bacșișuri!
• Apărăm constituția, drepturile fundamentale și libertățile noastre fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare, libertatea religiei și dreptul de a deține și purta arme.
• Prevenim al treilea război mondial, restabilim pacea în Europa și Orientul Mijlociu și construim un scut de apărare anti-rachetă impresionant deasupra întregii noastre țări - totul fabricat în America.
• Punem capăt folosirii guvernului ca armă împotriva poporului american.
• Oprim epidemia de criminalitate a migranților, demolăm cartelurile de droguri străine, înăbușim violența bandelor și închidem infractorii violenți.
• Reconstruim orașele noastre, inclusiv Washington DC, făcându-le sigure, curate și frumoase din nou.
• Întărim și modernizăm armata, făcând-o, fără îndoială, cea mai puternică din lume.
• Menținem dolarul SUA ca monedă de rezervă globală.
• Luptăm pentru și protejăm securitatea socială și Medicare, fără tăieri și fără modificări ale vârstei de pensionare.
• Anulăm mandatul pentru vehicule electrice și reducem reglementările costisitoare și împovărătoare.
• Tăiem finanțarea federală pentru orice școală care promovează teoria critică a raselor, ideologia radicală de gen sau alte conținuturi rasiale, sexuale sau politice nepotrivite pentru copii.
• Ținem bărbații în afara sporturilor feminine.
• Deportăm radicalii pro-Hamas și facem campusurile universitare sigure și patriotice din nou.
• Asigurăm alegerile noastre, inclusiv votul în aceeași zi, identificarea alegătorilor, buletinele de vot pe hârtie și dovada cetățeniei.
• Unim țara noastră ducând-o la noi niveluri record de succes.

Cele 13 de promisiuni ale Kamalei Harris:

• Tăiem impozitele pentru oamenii care lucrează.
• Reducem costurile alimentelor și ale produselor de bază.
• Reducem costurile pentru asistența medicală.
• Reducem costurile medicamentelor prescrise.
• Reducem costurile energiei.
• Reducem costurile prin protejarea consumatorilor de taxe și fraudă.
• Ajutăm americanii să cumpere o casă și să își permită chiria.
• Investim în micile afaceri care stimulează creșterea, inovația și locurile de muncă.
• Investim în inovația americană și în puterea industrială susținută de muncitorii americani.
• Creăm siguranță și oportunitate pentru muncitori și construim o economie a îngrijirii.
• Întărim oportunitățile în comunitățile din întreaga Americă.
• Protejăm capacitatea americanilor de a se pensiona cu demnitate.
• Facem codul nostru fiscal mai echitabil și promovăm creșterea.

Cum sunt organizate alegerile prezidențiale din SUA

Preşedintele Statelor Unite nu este ales prin sufragiu universal direct, pentru că se ţine seama de particularităţile şi importanţa statelor în sistemul federal american.

Așadar, liderul de la Casa Albă este ales prin sufragiu universal indirect într-un singur tur de scrutin. Alegătorii marchează pe buletinul de vot sau pe o maşină de vot căsuţa corespunzătoare candidatului la preşedinţie pe care îl aleg (şi vicepreşedintele său). Ei pot alege între Donald Trump sau Kamala Harris, dar şi alţi candidaţi marginali, precum candidata Partidului Verde, Jill Stein, sau Robert Kennedy Jr., independent care îl susţine pe Donald Trump.

În realitate, însă, americanii nu votează direct pentru aceste nume, ci pentru cei 538 de electori care alcătuiesc ceea ce se numeşte Colegiul Electoral. Ei sunt cei care vor vota în numele electoratului pentru unul dintre cei doi candidaţi. Pentru a fi ales preşedinte, un candidat trebuie să obţină voturile a cel puţin 270 dintre aceştia.

Cine sunt marii electori? Câștigătorul alegerilor din SUA trebuie să adune 270

Fiecare stat are un număr de electori raportat la numărul de reprezentanţi pe care îi are în Congres: 100 de senatori - doi pentru fiecare stat - şi 435 de reprezentanţi, distribuiţi în funcţie de populaţia statului. Rezultă astfel un total de 535 de electori, la care se adaugă trei alocaţi Washington D.C., capitala ţării, care nu are niciun reprezentant în Congres.

În acest an, cel mai populat stat, California, are 54 de electori. Cel mai puţin populate state, precum Alaska, Delaware şi Vermont, au fiecare câte trei electori. Aceste cifre se pot modifica în funcţie de recensământ. Reprezentanţii alegătorilor în Colegiul Electoral sunt numiţi în mod diferit în fiecare stat. Aceştia sunt adesea aleşi locali sau susţinători aleşi de partide.

Desemnarea modului de vot în Colegiul Electoral se bazează pe principiul "câştigătorul ia totul", adică: acel candidat care obţine majoritatea voturilor într-un anumit stat câştigă toate voturile reprezentative alocate statului respectiv în Colegiul Electoral. Excepţiile sunt Nebraska şi Maine, unde "marii electori" sunt alocaţi pe o bază proporţională.

Acest sistem înseamnă că un candidat poate câştiga cursa pentru Casa Albă fără a avea cel mai mare număr total de voturi la nivel naţional. S-a întâmplat în 2016, când Donald Trump a fost ales preşedinte al SUA, deşi contracandidata sa, democrata Hillary Clinton, câştigase votul popular cu o marjă de două procente faţă de el.

Alegeri în SUA 2024. Cum votează americanii?

Mai mult decât o simplă zi de alegeri, 5 noiembrie marchează sfârşitul votului. Este, de fapt, ultima zi în care alegătorii îşi pot exprima votul, pentru că în 47 de state este posibil să se voteze anticipat de ceva timp. Secţiile de votare sunt deschise în avans, la ore care variază în funcţie de localitate. Acest lucru oferă flexibilitate calendarului electoral, mai ales că ziua alegerilor este întotdeauna într-o marţi.

La 29 octombrie, cu doar o săptămână înainte de ziua alegerilor, peste 51 de milioane de persoane votaseră deja. Cifra a crescut la 80 de milioane, pe 3 noiembrie. De asemenea, este posibil ca americanii să voteze prin corespondenţă, adică fără a fi necesar să se meargă la o secţie de votare, ci prin trimiterea unui plic cu buletinul de vot completat. Şi aici, fiecare stat îşi defineşte propriile proceduri.

În 2020, un an marcat de pandemia de Covid-19, tabăra lui Donald Trump a criticat sever votul prin corespondenţă, considerând că "frauda electorală" denunţată rezidă în esenţă în numărarea acestui tip de vot.

Alegeri SUA 2024. Ce sunt statele "swing" şi de ce sunt importante?

Timp de mai multe săptămâni, toate privirile au fost aţintite asupra aşa-numitelor "swing states", state-cheie, state-pivot sau chiar "purple states", adică state "violet", pentru că pot deveni fie roşii, adică pot fi câştigate de republicani, fie albastre, culoarea democraţilor.

În alegerile prezidenţiale americane, în care statele sunt de o importanţă vitală, rezultatul în unele dintre ele este dat ca sigur: istoric, ele au fost câştigate de un anumit partid, cum ar fi California de democraţi sau Texas de cealaltă tabără. La mijloc, există state în care victoria este mult mai strânsă şi în care, în alegerile recente, culoarea câştigătoare s-a schimbat.

Din statele susceptibile a fi câştigate în avans, potrivit site-ului de specialitate FiveThirtyEight, care este un agregator al principalelor sondaje realizate peste Atlantic, Kamala Harris poate conta pe 183 de electori siguri şi 44 de electori probabili, faţă de 122 şi, respectiv, 95 pentru Donald Trump. În ambele cazuri, cei 270 de electori necesari pentru a câştiga nu sunt acolo. Prin urmare, trebuie câştigate alte state din afara bastioanelor fiecărui partid.

Anul acesta, există şapte "swing states": Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania şi Wisconsin. Împreună, acestea reprezintă 93 de voturi reprezentative valoroase. În consecinţă, campaniile celor doi candidaţi principali s-au concentrat în principal asupra acestor state.

Potrivit unui studiu al companiei de analiză ADImpact publicat la sfârşitul lunii august 2024, aproape 589 de milioane de dolari fuseseră deja cheltuiţi pentru publicitate în aceste state între sfârşitul lunii martie şi luna august, pentru toate partidele combinate. În 2020, Joe Biden a fost declarat câştigător al alegerilor abia după ce au fost anunţate rezultatele din Pennsylvania.

Alegeri în Statele Unite. De ce rezultatele nu vor fi disponibile imediat

Numărarea voturilor începe imediat după închiderea urnelor. Prin urmare, este posibil să se cunoască rezultatul încă din seara zilei votării. Cu toate acestea, în 2020, a fost nevoie de mai mult de trei zile pentru ca principalele media americane să anunţe victoria lui Joe Biden.

Unul dintre principalele motive a fost creşterea numărului de voturi prin corespondenţă, care a încetinit procesul de numărare a voturilor. După cum subliniază The New York Times, acest proces durează mai mult timp, deoarece implică mai multe etape: în primul rând, există verificări suplimentare pentru a se asigura că alegătorul nu a încercat să voteze şi în persoană. În al doilea rând, persoanele responsabile cu numărarea voturilor trebuie să deschidă buletinele de vot şi să le aplatizeze (deoarece au fost împăturite) înainte ca acestea să poată fi introduse într-un tabulator, pentru a fi numărate. Unii funcţionari pledează pentru ca buletinele de vot să poată fi deschise şi aplatizate în prealabil, însă acest lucru nu este (încă) permis.

Potrivit The New York Times, este de aşteptat ca anul acesta numărătoarea să dureze mai puţin decât în 2020, deoarece mai puţine persoane vor fi votat prin corespondenţă (faţă de votul din pandemie) şi deoarece secţiile de vot au dobândit mai multă experienţă.

La precedentele alegeri prezidenţiale, Donald Trump a atacat votul prin corespondenţă, deoarece rezultatele iniţiale îl plasau uneori în frunte în anumite comitate din statele oscilante, dar această tendinţă s-a inversat după numărarea tuturor voturilor, ceea ce l-a determinat pe miliardar să vorbească despre fraudă. NYT spune că este vorba pur şi simplu de ceea ce unii democraţi numesc "miracolul roşu", şi anume faptul că mult mai mulţi democraţi decât republicani aleg să voteze prin corespondenţă, ceea ce duce la înregistrarea târzie a voturilor democraţilor. În plus, majoritatea persoanelor care locuiesc în oraşele mari votează pentru democraţi şi, în general, secţiile de votare sunt ultimele care sunt numărate, din cauza numărului mare de buletine de vot.

Cum este certificat votul la alegerile din SUA?

Odată ce rezultatele finale au fost comunicate presei, mai sunt de parcurs o serie de etape. Cele 3.000 de comitate ale ţării (unităţi administrativ-teritoriale) au termen până la 11 decembrie pentru ca rezultatele să fie certificate oficial de statul lor. Aceste perioade permit soluţionarea eventualelor contestaţii sau depunerea de apeluri. Apoi, la 17 decembrie, "marii electori" se reunesc oficial în capitalele statelor lor respective pentru a-şi exprima votul solemn pentru preşedinte şi vicepreşedinte. Voturile trebuie să fie primite de Washington înainte de ziua de Crăciun.

La 6 ianuarie, în cadrul unei sesiuni comune a Congresului, voturile vor fi numărate oficial, iar preşedintele Senatului va putea anunţa rezultatul alegerilor. În această zi, în urmă cu patru ani, susţinătorii lui Donald Trump au invadat Capitoliul, violenţe soldate cu cinci morţi în rândul insurgenţilor şi al poliţiştilor. Statele Unite nu vor avea un nou preşedinte până la 20 ianuarie 2025. În această zi, Ziua Învestirii, el va depune jurământul şi va intra în Casa Albă începându-şi oficial mandatul.

Alegeri SUA pentru Congres şi alte voturi

Toţi ochii sunt aţintiţi asupra cursei prezidenţiale. Dar acesta nu este singurul scrutin care va avea loc marţi, 5 noiembrie. Alegătorii americani sunt chemaţi să se pronunţe cu privire la o serie de alte probleme, începând cu alegerea membrilor Congresului - toate locurile din Camera Reprezentanţilor vor fi reînnoite, precum şi 33 dintre cele 100 de locuri din Senat. Aceste alegeri sunt deosebit de importante, deoarece componenţa Congresului ar putea facilita sau, dimpotrivă, împiedica politicile noului preşedinte.

În mai multe state, buletinul de vot are mai multe pagini, deoarece este posibil să se voteze în acelaşi timp pentru un secretar de stat, guvernator, procuror general sau judecător. Mai multe state, cum ar fi Ohio şi Utah, de exemplu, trebuie să aleagă şi membrii Consiliului de Educaţie, care este responsabil de gestionarea şcolilor publice de la grădiniţă până la liceu.

Alte alegeri, mai specifice locului, se află pe acelaşi buletin de vot: directorii serviciilor de transport sau chiar şerifii. Şi asta fără a pune la socoteală referendumurile locale sau propunerile legislative sau politicile locale. De exemplu, o serie de state vor vota cu privire la protejarea dreptului la avort sau cu privire la perioada de aşteptare înainte de avort.

Alegeri SUA 2024. Cum va fi influențată România

O revenire a lui Donald Trump la Casa Albă nu ar schimba viziunea de politică externă a României, pentru care Statele Unite rămân unul dintre partenerii strategici importanţi, Bucureştiul fiind decis să continue consolidarea Parteneriatului Strategic cu Washington, a declarat șfa diplomaţiei române, Luminiţa Odobescu.

Întrebată dacă se discută şi în România despre scenariul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă şi dacă sunt pregătiri în acest sens, Luminiţa Odobescu a spus că pentru România, "Statele Unite a fost şi rămâne partenerul strategic sau unul dintre partenerii strategici importanţi. Şi obiectivul nostru este de a continua consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite", a adăugat ea.

"În condiţiile în care sunt din ce în ce mai multe crize şi conflicte şi actori cu foarte multe idei, din păcate nu în sensul bun, această coordonare va rămâne esenţială şi vom realiza că doar împreună suntem mai puternici: Uniunea Europeană, Europa, şi Statele Unite", a punctat ministrul de externe.

"Şi încă o dată, pentru România, vreau să subliniez acest lucru, pentru că este direcţia în care lucrăm, de fapt: consolidarea parteneriatului cu Statele Unite este unul din pilonii fundamentali ai politicii noastre externe, deci, vom lucra în continuare cu Statele Unite ale Americii, pentru că avem acest interes comun, avem un interes comun de a consolida relaţia transatlantică, dar avem şi un interes comun securitar în regiunea noastră, pe flancul estic, dar şi în regiunea Mării Negre", a declarat Luminiţa Odobescu, la un post de televiziune.

Cine este Donald Trump, candidatul republican la alegerile prezidențiale din SUA

Donald Trump (78 de ani) este un om de afaceri american, personalitate de televiziune și politician care a fost cel de-al 45-lea președinte al Statelor Unite, între 2017 și 2021. Este cunoscut pentru abordarea sa neconvențională în politică și retorica controversată. Născut pe 14 iunie 1946 la New York, Trump a preluat afacerile tatălui său în domeniul imobiliar și a transformat compania într-un imperiu de succes, Trump Organization, implicat în dezvoltarea de clădiri de birouri, hoteluri, cazinouri și terenuri de golf.

Cariera lui Donald Trump

Donald Trump a devenit o figură publică prin afacerile sale și aparițiile constante în presă. În anii ’80 și ’90, a atras atenția prin investiții riscante în lumea imobiliară, ce i-au adus profituri uriașe, dar a suferit și pierderi și falimente în anumite proiecte de cazinouri. În 2004, a devenit gazda emisiunii "The Apprentice", un reality show de succes în care candidații concurau pentru o poziție în compania sa, consolidându-i imaginea publică extravagantă.

Președinția lui Donald Trump

În 2016, Donald Trump a candidat pentru prima dată președinția Statelor Unite, și, surprinzător pentru mulți, a câștigat în fața democratei Hillary Clinton. Pe parcursul mandatului său, Trump a implementat politici economice de reducere a impozitelor și reglementărilor, a avut o poziție fermă împotriva imigrației ilegale și a adoptat o politică externă de tip "America First" (America pe primul loc). A retras SUA din mai multe acorduri internaționale și a fost criticat pentru retorica sa polarizantă și relațiile tensionate cu media.

Controverse și primul impeachment

Trump a fost o figură controversată de-a lungul președinției sale, fiind acuzat de manipularea informațiilor și incitare la violență prin retorica anti-imigrație. În 2019, a devenit primul președinte american care a fost supus procedurii de impeachment (punere sub acuzare) de două ori. Prima dată, acuzațiile au fost legate de un apel telefonic cu președintele Ucrainei, în care Trump ar fi cerut investigarea lui Joe Biden și a fiului său. A fost achitat de Senat.

Pierderea alegerilor din 2020 și al doilea impeachment

În 2020, Trump a candidat pentru al doilea mandat, dar a fost învins de democratul Joe Biden. După alegeri, Trump și-a contestat înfrângerea, invocând fraudă electorală, fără a aduce dovezi concludente. Pe 6 ianuarie 2021, susținătorii săi au luat cu asalt Capitolul SUA în timp ce Congresul certifica victoria lui Biden, eveniment soldat cu violențe și victime. Ca urmare, Trump a fost acuzat de incitare la insurgență și pus sub impeachment a doua oară. Totuși, a fost din nou achitat de Senat.

Viața personală a lui Donald Trump

Donald Trump a fost căsătorit de trei ori și are cinci copii. Prima sa soție a fost Ivana Trump (1977-1992), cu care are trei copii: Donald Jr., Ivanka și Eric. A doua căsătorie a fost cu actrița Marla Maples (1993-1999), cu care are o fiică, Tiffany. Din 2005 este căsătorit cu Melania Trump (54 de ani), model de origine slovenă, și au împreună un fiu, Barron. Forbes estimează averea lui Donald Trump la 6.6 miliarde de dolari.

Cine este Kamala Harris, candidata democrată la alegerile din SUA

Kamala Harris (60 de ani) este actualul vicepreședinte al Statelor Unite, prima femeie, prima persoană de culoare și prima persoană de origine sud-asiatică care a ocupat această funcție. Născută pe 20 octombrie 1964 în Oakland, California, Harris are o experiență vastă în domeniul juridic și politic, fiind avocat, procuror și senator înainte de a deveni vicepreședinte. Cariera sa este marcată de eforturi pentru reforma justiției și promovarea drepturilor civile.

Origini și educație

Kamala Harris provine dintr-o familie multiculturală - mama sa este originară din India, iar tatăl său este de origine jamaicană. Amândoi părinții săi erau activi în mișcările pentru drepturile civile, influențând-o pe Harris încă de la o vârstă fragedă. A studiat la Universitatea Howard, una dintre cele mai prestigioase universități afro-americane, și ulterior a obținut o diplomă în drept de la Universitatea din California, Hastings College of the Law.

Cariera juridică și funcția de Procuror General al Californiei

Harris și-a început cariera ca avocat în San Francisco, unde s-a specializat în cazuri de abuzuri împotriva copiilor și violență domestică. În 2004, a fost aleasă procuror districtual în San Francisco, devenind prima femeie și prima persoană de culoare care a ocupat această funcție. În 2010, a fost aleasă Procuror General al Californiei, fiind prima femeie și prima persoană de origine asiatică și african-americană care a ocupat această funcție.

În calitate de procuror general, Harris a fost cunoscută pentru abordările sale moderate și uneori controversate, fiind criticată pentru pozițiile sale privind încarcerarea și refuzul de a solicita pedeapsa cu moartea în anumite cazuri. Totuși, a susținut reforma justiției, promovând inițiative de reabilitare pentru infractori minori și măsuri împotriva traficului de persoane și a abuzurilor asupra consumatorilor.

Activitatea în Senatul SUA

În 2016, Harris a fost aleasă senator pentru statul California, devenind a doua femeie de origine afro-americană care a servit în Senatul SUA. În această funcție, Harris s-a remarcat printr-un stil incisiv în interogările sale din cadrul audierilor, în special în cazuri ce implicau membri ai administrației Trump. S-a concentrat pe probleme de justiție socială, protejarea drepturilor omului și reforme privind imigrația și sănătatea.

Candidatura la președinție și vicepreședinție

În 2019, Harris a intrat în cursa pentru nominalizarea democrată la alegerile prezidențiale din 2020, dar s-a retras înainte de finalul campaniei primare. Totuși, datorită popularității sale și a valorilor comune cu electoratul democrat, Joe Biden a ales-o drept partener pentru cursa prezidențială. Alegerea ei a fost considerată istorică și simbolică pentru diversitatea americană.

După ce Biden și Harris au câștigat alegerile din 2020, Kamala Harris a devenit vicepreședinte al SUA în ianuarie 2021. În această funcție, Harris a avut un rol proeminent în abordarea unor subiecte precum imigrația, schimbările climatice și protecția drepturilor femeilor.

Viața personală a Kamalei Harris

Kamala Harris este căsătorită din 2014 cu Douglas Emhoff (60 de ani), avocat specializat în dreptul divertismentului și primul "Second Gentleman" din istoria SUA. Cei doi s-au cunoscut prin intermediul unei prietene comune și s-au logodit după un an de relație. Harris este mamă vitregă pentru cei doi copii ai soțului său dintr-o căsătorie anterioară, Cole și Ella Emhoff, cu care are o relație apropiată, aceștia numind-o afectuos "Momala". Viața sa de familie este discretă, iar Harris vorbește adesea despre importanța echilibrului dintre cariera politică și viața personală. Kamala Harris are o avere estimată la 8 milioane de dolari (cumulată cu cea a soțului).

Diferențele dintre Partidul Democrat al Kamalei Harris și Partidul Republican al lui Donald Trump

În ultimii zece ani, diferențele dintre Partidul Democrat și Partidul Republican din Statele Unite s-au adâncit în multe privințe, reflectând schimbări importante în prioritățile și politicile fiecărui partid. 

1. Politica economică și fiscală

Democrații susțin o intervenție guvernamentală mai mare în economie, pentru a reduce inegalitățile economice și a sprijini clasele mijlocii și inferioare. Aceasta include sprijinirea creșterii salariului minim, extinderea accesului la asistență medicală accesibilă și introducerea unor politici mai stricte de reglementare a companiilor mari. În general, democrații favorizează creșterea impozitelor pentru persoanele și companiile cu venituri mari, pentru a finanța aceste programe sociale.

Republicanii preferă o economie de piață liberă, cu mai puține reglementări și taxe mai mici pentru toți, în special pentru companii și cei cu venituri mari, argumentând că astfel se stimulează investițiile și se creează locuri de muncă. Ei susțin o limitare a intervențiilor guvernamentale și reducerea cheltuielilor publice pentru a menține un deficit redus.

2. Sănătate

Democrații pledează pentru extinderea accesului la asistență medicală, considerând că aceasta ar trebui să fie un drept al tuturor cetățenilor. Mulți democrați au susținut ideea unui sistem de tip "Medicare for All" sau, cel puțin, de extindere a "Affordable Care Act" (ACA, cunoscut și ca Obamacare) pentru a oferi acces mai larg la asigurări medicale.

Republicanii s-au opus adesea extinderii ACA, susținând că acest sistem implică costuri prea mari pentru stat și pentru cetățeni și limitează alegerile individuale. Ei preferă un sistem bazat mai mult pe sectorul privat și promovează reforme care să reducă costurile fără a extinde neapărat acoperirea.

3. Schimbările climatice și mediul

Democrații recunosc schimbările climatice ca fiind o problemă majoră și sprijină măsuri pentru a reduce emisiile de carbon, inclusiv investiții în energii regenerabile (eoliene, solare) și programe de mediu. Planul lor propune o tranziție spre o economie verde pentru a atenua efectele schimbărilor climatice.

Republicanii, în general, sunt mai sceptici cu privire la politicile stricte de mediu și impactul economic al acestora, argumentând că reglementările stricte asupra emisiilor și industriilor poluante afectează creșterea economică. Mulți lideri republicani sprijină exploatarea resurselor naturale din SUA și menținerea energiei pe bază de combustibili fosili ca sursă principală de energie.

4. Imigrația

Democrații sunt în general mai deschiși spre politici de imigrație incluzive, sprijinind reforma imigrației pentru a oferi o cale legală cetățenilor fără acte. Ei susțin, de asemenea, programe pentru protejarea migranților din motive umanitare și au criticat politicile de separare a familiilor.

Republicanii promovează măsuri de restricționare a imigrației, inclusiv întărirea securității la frontiere și limitarea imigrației legale. Fostul președinte Donald Trump a făcut din construirea unui zid la granița cu Mexicul un punct central al politicii sale.

5. Drepturile civile și echitatea socială

Democrații pun accent pe drepturile minorităților, egalitatea de gen și protecția drepturilor LGBTQ+. Ei au sprijinit mișcări precum Black Lives Matter și au susținut reforme în poliție și justiție, pentru a reduce discriminarea.

Republicanii sunt mai precauți cu privire la aceste reforme, subliniind importanța ordinii publice și a susținerii pentru forțele de ordine. Mulți republicani au criticat mișcările de reformă a poliției, susținând că acestea pot duce la o creștere a infracționalității și la o scădere a respectului față de lege.

6. Drepturile la avort

Democrații sunt pro-choice, adică susțin dreptul femeilor de a alege dacă doresc să continue o sarcină. Ei se opun restricțiilor asupra avortului și sprijină accesul la servicii de sănătate reproductivă.

Republicanii sunt pro-life și susțin limitarea dreptului la avort, considerând avortul o problemă morală și susținând legi care să restricționeze sau să interzică avortul în anumite cazuri.

7. Controlul armelor

Democrații promovează reglementări mai stricte asupra armelor de foc, cum ar fi verificări mai riguroase de fond pentru cei care cumpără arme, interzicerea armelor de asalt și alte măsuri menite să reducă violența armată.

Republicanii sunt mai orientați spre susținerea dreptului constituțional la deținerea și purtarea armelor, protejat de al doilea amendament. Ei consideră că reglementările suplimentare nu sunt necesare și că pot afecta drepturile cetățenilor cinstiți.

8. Politica externă

Democrații sunt mai deschiși la cooperare internațională, sprijinind alianțe precum NATO și organizații globale precum ONU, și pledează pentru o politică externă bazată pe diplomație.

Republicanii au avut, în ultimii ani, o abordare mai izolaționistă, subliniind principiul "America First". În timpul administrației Trump, SUA s-a retras din acorduri internaționale precum Acordul de la Paris pentru schimbările climatice, subliniind nevoia de a proteja interesele americane în fața angajamentelor internaționale.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰