Regimentul Azov, desemnat ''organizaţie teroristă'' de Curtea supremă din Rusia

Curtea Supremă a Rusiei a desemnat, marţi, Regimentul Azov din Ucraina drept grup terorist, relatează Reuters. Potrivit legii ruseşti, conducătorii unei organizaţii teroriste riscă între 15 şi 20 de ani de închisoare, iar simplii membri între 5 şi 10 ani.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Regimentul Azov, care are rădăcini de extremă dreaptă şi ultranaţionaliste, a fost una dintre cele mai proeminente formaţiuni militare ucrainene din lupta Ucrainei împotriva Rusiei în estul ţării. Rusia a citat în repetate rânduri Regimentul Azov atunci când declara că Ucraina este controlată de ”fascişti”, relatează Reuters. 

Cine este Regimentul Azov

Detașamentul de Operațiuni Speciale "Azov", cunoscut și sub denumirea de Batalionul Azov a fost creat în 2014, în timpul crizei din Crimeea, cu scopul de a patrula şi apăra zona Mării Azov. Ruşii îi acuză că sunt nazişti şi mai multe voci au cerut chiar executarea lor. 

În ultimii opt ani, membrii au luptat împotriva miliţiilor proruse din Donbas. Batalionul s-a remarcat când a recucerit orașul Mariupol de la separatiștii pro-ruși în urmă cu 8 ani, aşa că a fost inclus în Garda Naţională Ucraineană.

Peste 2000 de luptători s-au predat rușilor la mijlocul lunii mai după ce au rezistat atacurilor furibunde ale armatei ruse, închiși de la startul războiului în uzina Azovstal din Mariupol. Nici acum nu se știe unde a fost dus liderul grupării, Denis Prokopenko, după ce s-a predat

Atacul de la Olenivka, unde erau deţinuţi membri ai Regimentului Azov

Săptămâna trecută a avut loc un atac asupra închisorii unde erau deţinuţi membri ai Regimentului Azov, iar Rusia şi Ucraina se acuză reciproc.  Separaţiştii pro-ruşi spun că Ucraina se află în spatele atacului care a ucis 53 de prizonieri de război. Ei acuză Kievul că ar fi bombardat închisoarea de lângă Olenivka cu rachete Himars.

Ucraina neagă aceste acuzaţii şi afirmă, la rândul ei, că la originea faptelor se află grupul Wagner, o organizaţie paramilitară rusă.  Artileria rusă ar fi vizat centrul de detenţie pentru a păstra secrete tortura şi relele tratamente aplicate prizonierilor. 

Ucraina a cerut vineri ONU şi CICR să investigheze moartea prizonierilor, iar Rusia a transmis că va permite investigaţia.   Într-o declaraţie, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a declarat că va încerca, printre altele, să aibă acces la centrul de detenţie şi să ajute la evacuarea răniţilor, scrie AFP. 

Preşeintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a descris bombardarea închisorii drept o "crimă de război deliberată a Rusiei”. La rândul lor, reprezentanţii Regimentului Azov consideră uciderea în masă a prizonierilor de război ucraineni în satul Olenivka drept un act de execuţie publică, pe care Rusia l-a comis cu impunitate.