Corriere della Sera: De ce a dat Putin înapoi de la plățile în ruble pentru gaze. Primul front intern pentru liderul de la Kremlin

Vladimir Putin a dat înapoi de la planul de a cere plata în ruble pentru gazele naturale livrate țărilor din UE. Deși a cerut asta guvernului rus, Băncii Centrale și companiei Gazprom, s-a confruntat cu opoziție chiar în cadrul Kremlinului, scrie Corriere della Sera. Alexander Novak și Elvira Nabiullina l-ar fi făcut să înțeleagă că nu este un plan viabil. 

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

Trebuia să fie un ultimatum pentru Europa, dar a devenit primul moment de la începutul războiului în care Vladimir Putin s-a confruntat cu opoziție în cadrul Kremlinului. Sau cel puțin s-a confruntat cu cineva care i-a spus că ceea ce încearcă să facă nu va funcționa, scrie Corriere della Sera despre planul liderului rus de a cere Europei plata în ruble pentru gazele naturale. 

Pe 23 martie, Putin în persoană le-a transmis europenilor ceea ce părea un ultimatum. A dat guvernului său termen de o săptămână să vină cu o soluție pentru ca plățile pentru livrările de gaze să se facă în ruble. Gazprom, compania națională de energie, a avut la dispoziție aceeași perioadă pentru a schimba contractele semnate cu companii din țări UE, pe care Putin le-a calificat drept ”neprietenoase”.

În urmă cu două zile, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a încercat să dea impresia că europenii sunt cu spatele la zid de pe 31 martie dacă nu acceptă să plătească în ruble. Nu livrăm gaze gratis, a spus el. Arăta ca un alt ultimatum. Totul părea atât de credibil, încât prețul gazului și moneda rusă au crescut după amenințările lui Putin. Și totuși, nu s-a întâmplat nimic. Același Peskov a fost nevoit să recunoască miercuri că Gazprom nu se pregătește să taie livrările de joi pentru cine nu plătește în ruble. „Acest proces necesită timp din punct de vedere tehnic”, a fost versiunea sa.

De ce a dat Putin înapoi de la plățile în ruble pentru gaze

Putin a întâmpinat probleme de natură politică în toate capitalele, Berlin, Paris și Roma, care au transmis clar că nici companiile naționale, nici guvernele nu vor ceda, scrie Corriere della Sera. În plus, potrivit unor surse citate de Corriere della Sera, doi colaboratori apropiați ai lui Putin i-ar fi spus că merge pe drumul greșit cu pretenția de a primi plăți în ruble pentru exporturile de gaze în Europa.  

Este vorba de doi dintre puținii oameni care nu provin din aparatul serviciilor secrete și care au sub 70 de ani: vicepremierul Alexander Novak (un economist în vârstă de 51 de ani, fost ministru al Energiei) și Elvira Nabiullina (58 de ani), guvernatorul Băncii Centrale Ruse, despre care Bloomberg a scris la începutul lunii că și-ar fi dat demisia, dar Putin nu a acceptat-o.

Nabiullina și Novak ar fi trebuit să-i prezinte astăzi lui Putin un raport privind trecerea la plata în ruble. Însă ambii i-ar fi comunicat că ideea de a-i forța pe europeni să susțină moneda rusă nu stă în picioare. În plan tehnic, în prezent nu există suficiente disponibilități de ruble pe piețele internaționale. În plan legal, posibilitatea de a trece la rublă nu există în contractele în vigoare. În plan politic, proiectul a fost respins de europeni - inclusiv de Germania - și de grupul G7. 

Ar fi apărut o altă problemă tehnică, dacă Rusia, drept răzbunare, ar fi întrerupt livrările de gaze pentru care Uniunea Europeană plătește astăzi în jur de 800 de milioane de euro pe zi: Gazprom ar fi avariat zăcămintele, dacă ar fi blocat extracția de gaz. Din acest motiv Vladimir Putin ar fi încercat miercuri după-amiază să-și mascheze retragerea. I-a sunat pe premierul Italiei și cancelarul Germaniei, Mario Draghi și Olaf Scholz. La urma urmei, ei sunt cei mai mari clienți de gaz rusesc din lume. 

Liderul de la Kremlin le-a explicat celor doi că plata în ruble este valabilă de mâine (n.r joi). Dar, în realitate, europenii pot continua să plătească în euro, iar banca Gazprombank - scutită de sancțiuni - ar fi convertit apoi fondurile în moneda rusă. În realitate, asta se întâmplă deja, iar rubla - după o scădere de 42% în două săptămâni - aproape că a revenit la nivelurile de dinaintea sancțiunilor europene asupra rezervelor valutare ale Moscovei.