Drumul Crucii, la Colosseum, în Vinerea Mare a catolicilor
Mii de credincioşi catolici, italieni şi pelerini, i s-au alăturat Papei Francisc pe Drumul Crucii, la Colosseum. Printre cei desemnaţi să poarte crucea în timpul procesiunii s-a numărat şi o călugăriță din Iaşi care se luptă pentru salvarea femeilor din traficul de "carne vie".
De Redactia Observator la 21.04.2019, 01:11
Mii de credincioşi catolici, italieni şi pelerini, i s-au alăturat Papei Francisc pe Drumul Crucii, la Colosseum. Printre cei desemnaţi să poarte crucea în timpul procesiunii s-a numărat şi o călugăriță din Iaşi care se luptă pentru salvarea femeilor din traficul de "carne vie". Anul acesta, ceremonia a fost dedicată, în mod special, migranţilor şi victimelor abuzurilor sexuale. Românii vor fi aproape de Sfântului Părinte luna viitoare, când Papa Francisc ajunge în ţara noastră.
Alături de Papa Francisc, mii de oameni au reconstituit Drumul Crucii. Anual, procesiunea are loc în jurul Colosseumului, simbol al persecuţiei creştinilor.
În mesajul său, Sfântul Părinte i-a invitat pe enoriaşi să se roage şi pentru imigranţi, pentru copiii căzuţi victime pedofilior şi pentru femeile forţate să îşi vândă trupul.
PAPA FRANCISC: Crucea migranţilor, care găsesc uşi închise din cauza fricii şi a sufletelor împietrite de calcule politice. Crucea celor mici, răniţi în nevinovăţia şi puritatea lor.
Înaintea procesiunii, Suveranul Pontif a celebrat, în catedrala Sfântul Petru, liturghia Patimilor lui Isus. Ceremonia a început cu un moment impresionant: Papa Francisc s-a întins cu faţa la pământ, în semn de umilinţă, şi s-a rugat în tăcere.
Apoi, urmat de cardinali şi de alţi prelaţi, a sărutat o cruce cu statuia Mântuitorului răstignit. Imnurile cântate în timpul slujbei au reamintit de suferinţele îndurate de Isus în ultima sa zi pe pământ.
Pentru prima dată în 300 de ani, la Roma au fost expuse şi treptele unei scări pe care se spune că a urcat însuşi Mântuitorul. Mulţi credincioşi catolici le-au urcat în genunchi. Scara a fost adusă din Ierusalim de Sfânta Elena, mama Împăratului Constantin, în secolul al patrulea, susţin istoricii. Ulterior, treptele de marmură au fost protejate cu scânduri şi ascunse vederii. Ele vor rămâne expuse până la începutul lunii iunie.
