Alegeri legislative în Franța: Macron a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Națională. NUPES, a doua forță politică (sondaje)
Preşedintele francez Emmanuel Macron a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Naţională, după al doilea tur al alegerilor legislative desfăşurate duminică, un scrutin marcat de un avans puternic al extremei drepte conduse de Marine Le Pen, relevă sondajele la ieşirea de la urne, transmite AFP.
De Redactia Observator la 19.06.2022, 21:38
UPDATE 21:15. Alegeri legislative în Franța. Macron pierde majoritatea, NUPES devine a doua forță politică din Franța
Alianţa de centru Ensemble (n.r. Împreună), care îl susţine pe preşedintele Emmanuel Macron, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar din Franţa, dar nu va avea majoritate absolută, conform proiecţiilor realizate pe baza sondajelor efectuate la urne.
Dacă rezultatul final confirmă aceste aşteptări, ar fi un eşec major pentru liderul de la Elysee, care s-ar vedea astfel nevoit să caute alianţe pentru a-şi pune în aplicare programul politic.
Conform primelor proiecţii după închiderea urnelor, coaliţia Ensemble! (Împreună) a lui Macron ar obţine între 200 şi 260 din cele 577 de mandate ale Adunării Naţionale, aşadar mult sub majoritatea absolută de 289 de deputaţi.
În schimb, alianţa de stânga ''NUPES'' condusă de stângistul Jean-Luc Mélenchon ar obţine între 150 şi 200 de mandate, devenind principala forţă a opoziţiei.
Aceleaşi estimări indică între 60 şi 100 de mandate pentru partidul de extremă-dreaptă Adunarea Naţională, condus de Marine Le Pen. Cât despre dreapta tradiţională, aceasta obţine circa 60 de mandate şi ar putea juca rolul de arbitru în viitorul legislativ, transmite AGERPRES.
Alegerile au fost marcate şi de un important absenteism, estimat la 53,5-54%, prezenţa la urne fiind chiar sub cea din primul tur.
Știre inițială: La finalul lunii aprilie, Emmanuel Macron a fost reales preşedinte al Franţei pentru un nou mandat de cinci ani. La fel ca în 2017, Macron a învins-o, în al doilea tur de scrutin, pe lidera extremei drepte, Marine Le Pen. Dar situaţia rămâne în cumpănă până la finalul alegerilor legislative, organizate pe 12 şi 19 iunie. Abia după încheierea etapei de duminică vom vedea dacă Emmanuel Macron își păstrează sau nu majoritatea în Adunarea Națională. Absenteismul se anunţă masiv, dar cu o participare în uşoară creştere în turul doi, de 18,99% la prânz, în raport cu primul tur din 12 iunie, când mai mult de jumătate din cei 48 de milioane de alegători au ocolit urnele.
Alegeri legislative în Franţa. "Testul" lui Macron
Secţiile de votare se vor închide la ora 16.00 GMT, cu excepţia celor din marile oraşe unde termenul este prelungit până la 18.00 GMT, când vor fi cunoscute primele estimări. Dacă scrutinul este foarte strâns, repartizarea mandatelor de 577 în Adunarea Naţională ar putea să fie ştiută târziu în noapte, relatează news.ro.
Ultimele sondaje autorizate vineri sugerau că coaliţia preşedintelui centrist liberal, reales pe 24 aprilie, ar trebui să obţină o majoritate relativă, dar nu necesar majoritatea absolută de 289 de deputaţi de care are nevoie pentru a face reformele anunţate. O majoritate relativă l-ar obliga să caute în permanenţă sprijin de la alte partide politice pentru a aproba proiecte de lege. În primul tur, majoritatea actuală a adunat aproximativ 26% din voturi, cu puţin în faţa alianţei de stânga NUPES a lui Jean-Luc Mélenchon care a reuşit să reunească socialiştii, ecologiştii, comuniştii şi propria sa mişcare radicală, La France Insoumise. Pentru stânga unită - o premieră de decenii - provocarea este să impună coabitarea cu şeful statului, dar ipoteza pare puţin probabilă, din lipsa unei rezerve de voturi. Cu toate acestea, este deja aproape garantat constituirea principalului bloc de opoziţie în Adunare, rol asumat până acum de dreapta.
Pe ultima sută de metri, Emmanuel Macron, care a călătorit joi pentru prima dată la Kiev, a dramatizat problema, spunând că războiul din Ucraina a afectat viaţa de zi cu zi a francezilor şi insistând asupra "necesităţii unei Franţe care să fie cu adevărat Uniunea Europeană” care să poată avea "o voce clară şi distinctă". El a lansat şi ideea "extremelor", a căror victorie ar semăna "dezordine" în Franţa, acuzându-i că militează pentru ieşirea din Uniunea Europeană.
Miza scrutinului electoral din Franţa
Aceste alegeri încheie un lung ciclu electoral care va fi confirmat o vastă recompunere politică a Franţei în jurul a trei blocuri în detrimentul partidelor tradiţionale de dreapta şi stânga, care a început odată cu alegerea lui Macron în 2017. Francezii au mers la vot în total de nu mai puţin de patru ori în doi ani, într-un context de crize succesive, de la pandemia de Covid-19 la războiul din Ucraina până la creşterea inflaţiei şi ameninţările la adresa economiei. Cealaltă miză a scrutinului este progresul extremei drepte în spatele lui Marine Le Pen, finalista în alegerile prezidenţiale în faţa lui Macron în 2017 şi 2022. Partidul ei, Rassemblement national (RN), speră să atingă pragul de 15 deputaţi aleşi pentru a forma un grup în Adunarea Naţională pentru a doua oară în istoria partidului, după alegerile legislative din 1986.
Cât priveşte dreapta clasică, care mizează pe aproape 60 de deputaţi, ea s-ar putea afla, în mod paradoxal, în funcţia de arbitru în viitoarea Adunare. Printre primele rezultate de peste mări, unde sâmbătă a început turul al doilea, noul secretar de stat Justine Benin a fost bătut în Guadelupa de candidatul de stânga. În conformitate cu o regulă nescrisă, dar deja aplicată în 2017 de Emmanuel Macron, Benin va trebui, abia numită, să părăsească guvernul. Acesta ar putea fi şi cazul altor câţiva miniştri, printre care Clément Beaune (Europa) Amélie de Montchalin (Tranziţia ecologică) sau Stanislas Guerini (Serviciul public), liderul partidului prezidenţial, angajaţi în dueluri strânse împotriva stângii din regiunea pariziană.
