Eurodeputaţii din partidul Giorgiei Meloni au votat împotriva Ursulei von der Leyen în Parlamentul European 

Cei 24 de eurodeputaţi membri ai partidului Fraţii Italiei, formaţiunea şefei guvernului italian Giorgia Meloni, au votat joi în Parlamentul European împotriva realegerii Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat de cinci ani ca preşedintă a Comisiei Europene, au anunţat europarlamentari italieni citaţi de agenţiile ANSA şi Reuters.

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, din care fac parte, printre alţii, Fraţii din Italia ai premierului Giorgia Meloni şi conservatorii din Lege şi Justiţie din Polonia, care au fost la guvernare până anul trecut, nu au primt un consemn de vot, eurodeputaţii din ECR putând vota liber, după cum au dorit. PPE, S&D, Renew şi Verzii au susţinut realegerea Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene.

Potrivit liderului europarlamentarilor partidului Fraţii Italiei, Carlo Fidanza, discursul susţinut de Ursula von der Leyen în Parlamentul European înaintea votului a arătat că ea nu a ţinut cont de mesajul transmis de alegătorii europeni la scrutinul europarlamentar.

"Alegerile făcute (de Von der Leyen) în ultimele zile, orientările sale politice, căutarea de sprijin din partea stângii, chiar şi din partea Verzilor, a făcut imposibil sprijinul nostru pentru numirea din nou a Ursulei von der Leyen" ca preşedintă a Comisiei Europene, a explicat Fidanza.

"Să fi votat pentru Ursula von der Leyen ar fi însemnat să ne încălcăm propriile noastre principii", a declarat la rândul său eurodeputatul Nicola Procaccini, copreşedinte al grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), grupul din Parlamentul European în care este afiliat partidul Giorgiei Meloni.

Acest grup are o tendinţă moderat eurosceptică, diferenţiindu-se astfel de celelalte două grupuri suveraniste din Parlamentul European, respectiv noul grup Patrioţi pentru Europa (impulsionat de premierul ungar Viktor Orban) şi grupul Europa Naţiunilor Suverane, acestea din urmă fiind mult mai critice faţă de Bruxelles.

Descrisă de unele mass-media ca fiind un politician de extremă dreapta, Giorgia Meloni consideră incorectă această etichetă. De altfel, spre deosebire de Viktor Orban, Giorgia Meloni a menţinut relaţii bune cu Comisia Europeană condusă de Von der Leyen, dar după alegerile europarlamentare şi-a manifestat nemulţumirea după ce popularii, socialiştii şi liberalii europeni au exclus-o din negocierile lor asupra împărţirii funcţiilor europene de top.

Cine a votat-o pe Ursula von der Leyen

Susţinută de grupurile politice pro-europene, favorabile aprofundării integrării UE şi consolidării prerogativelor Bruxellesului, respectiv popularii (PPE), social-democraţii (S&D), liberalii (Renew) şi Verzii, Ursula von der Leyen a obţinut joi un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene, după ce a fost votată de o majoritate de 401 din cei 720 de eurodeputaţi.

Cele 8 grupuri politice din Parlamentul European

• Grupul Partidului Popular European (PPE) - 188 eurodeputaţi, faţă de 179 la încheierea mandatului 2019-2024; lider: Manfred Weber (Germania)
• Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) - 136 eurodeputaţi, faţă de 138 la încheierea mandatului 2019-2024; lider: Iratxe García Pérez (Spania)
• Patriots for Europe - "Patrioţi pentru Europa", noul grup politic de dreapta radicală creat la iniţiativa premierului ungar Viktor Orban şi care devine a treia forţă politică din Parlamentul European - 84 eurodeputaţi; lider: Jordan Bardella (Franţa)
• Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) - 78 eurodeputaţi, faţă de 69 de membri la încheierea mandatului 2019-2024; lideri: Nicola Procaccini (Italia) şi Joachim Brudzinski (Polonia)
• Grupul Renew Europe - 77 eurodeputaţi faţă de 98 membri la încheierea mandatului 2019-2024; lider: Valerie Hayer (Franţa)
• Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană (Greens/EFA) - 53 eurodeputaţi, faţă de 70 la încheierea mandatului 2019-2024; lideri: Theresa Reintke (Germania) şi Bas Eickhout (Olanda)
• Grupul Stângii din Parlamentul European (GUE/NGL) - 46 eurodeputaţi faţă de 37 la încheierea mandatului 2019-2024; lideri: Manon Aubry (Franţa) şi Martin Schirdewan (Germania)
• Europe of Sovereign Nations (ESN) - "Europa Naţiunilor Suverane", noul grup care include şi partidul de extrema dreaptă german Alternativa pentru Germania (AfD) - 25 eurodeputaţi; lideri: Rene Aust (Germania) şi Stanislaw Tyszka (Polonia)