"Europa nu e suficient de puternică". Sanna Marin, brutal de sinceră despre invazia Rusiei în Ucraina: "Am putea avea probleme fără SUA"

Premierul Finlandei, Sanna Marin, a declarat vineri în Australia că Europa nu este "suficient de puternică" pentru a putea face faţă singură invaziei ruse în Ucraina, aşa că a trebuit să se bazeze pe sprijinul SUA, relatează BBC, citat de news.ro. "Trebuie să fiu brutal de sinceră cu voi, Europa nu este suficient de puternică în acest moment. Am avea probleme fără Statele Unite", a declarat Sanna Marin, la o conferinţă în Sydney. 

• Cum şi-a falsificat un senator POT CV-ul: Paul Pintea are doar 10 clase, calificarea zidar și studii la "academia matrimonială"

Finlanda, ţară neutră până la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, a cerut aderarea la NATO în luna mai şi în prezent mai aşteaptă doar ratificarea din partea Ungariei şi Turciei pentru a deveni membru cu drepturi depline, după ce candidatura sa a fost acceptată la summitul NATO care a avut loc în vară la Madrid.

"Trebuie să fiu brutal de sinceră cu voi, Europa nu este suficient de puternică în acest moment. Am avea probleme fără Statele Unite", a declarat premierul Finlandei, Sanna Marin, la o conferinţă organizată de Lowy Institute din Sydney.

"Statele Unite au dat multe arme, mult ajutor financiar, mult ajutor umanitar Ucrainei, iar Europa nu este încă suficient de puternică", a explicat şefa guvernului de la Helsinki.

Ea a adăugat că Europa trebuie să se asigure că "va construi aceste capacităţi atunci când vine vorba de apărarea europeană, de industria europeană de apărare şi să se asigure că poate face faţă în diferite tipuri de situaţii".

Într-un discurs ţinut recent la Helsinki, premierul în vârstă de 37 de ani al Finlandei declara că Europa este în prezent prea dependentă de China în ceea ce priveşte tehnologia şi ar trebui să investească mai mult în domenii precum inteligenţa artificială şi calculul cuantic.

SUA, cel mai mare furnizor de asistenţă militară pentru Ucraina

SUA sunt de departe cel mai mare furnizor de asistenţă militară pentru Ucraina. De la începutul războiului, în februarie, a alocat 18,6 miliarde de dolari (17,7 miliarde de euro) pentru acest sprijin. Al doilea cel mai mare donator este Uniunea Europeană, urmată de Marea Britanie, potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială, dar contribuţiile lor sunt eclipsate de cele ale SUA.

Pe de altă parte, potrivit CNN, administraţia Biden a aprobat joi o vânzare de rachete Stinger în valoare de 380 de milioane de dolari către Finlanda, la doar câteva zile după ce aprobase o altă vânzare de arme în valoare de 323,3 milioane de dolari către statul nordic care se pregăteşte să intre în Alianţa Nord-Atlantică.

"Este vital pentru interesul naţional al SUA să ajute Finlanda să dezvolte şi să menţină o capacitate de autoapărare puternică şi pregătită", se arată în nota de fundamentare trimisă Congresului de la Departamentul de Stat.

Finlanda are cea mai lungă graniţă comună cu Rusia.