Filmul prăbușirii Afganistanului. Soldații fantomă cu care s-au înșelat americanii și strategia ”Voi aveti ceasuri, noi avem tot timpul”

Statele Unite au cheltuit peste 88 de miliarde de dolari pentru instruirea și echiparea armatei și poliției din Afganistan, aproape două treimi din totalul ajutorului acordat țării din 2002 încoace. De ce s-a dezintegrat armata afgană când americanii nici nu încheiaseră retragerea? Au știut sau nu americanii cât de corupt este guvernul de la Kabul și cât de prost pregătite sunt forțele armate guvernamentale? Asta se întreabă acum nu doar americanii, ci și restul lumii.

• Program Noaptea Muzeelor 2024, sâmbătă 18 mai. Până la ce oră pot fi vizitate expoziţiile din Bucureşti şi ţară

Eșecul uluitor în a forma o forță de luptă afgană coezivă și independentă are în spate ani de zile de aprecieri exagerat de optimiste despre armata și guvernul afgan din partea oficialilor americani. Aceștia au trecut cu vederea și, în unele cazuri, chiar au ascuns în mod intenționat dovezi puternice ale corupției adânc înrădăcinate, ale moralului scăzut și chiar „soldați și polițiști fantomă” care au existat doar pe statul de plată al ministerelor afgane de Apărare și Interne, potrivit Politico.  Un raport SIGAR din 2017 a constatat că din din aproape 350.000 de soldați ANDSF ( Afghan National Security Forces) care se află pe statul de plată, aproape 200.000 dintre ei sunt soldați fantomă, banii probabil fiind distribuiți oficialilor guvernamentali corupți, potrivit Business Insider. 

Forțele armate afgane s-au extins substanțial în ultimele două decenii, de la doar 6.000 de soldați sub Ministerul Apărării și zero poliție națională în 2003, la 182.071 și, respectiv, 118.628, începând din aprilie 2021, conform ultimelor cifre ale Pentagonului. Pe măsură ce forțele au crescut, s-au înmulțit și laudele la adresa lor.  Un comandant american s-a lăudat acum un deceniu că armata afgană „a luptat cu pricepere și curaj”. Un altul a spus în 2015 că „s-au dovedit a fi din ce în ce mai capabili”. Chiar în ultima lună, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a insistat că forțele afgane „știu să-și apere țara”.

Realitatea era alta. Forțele guvernamentale erau prost pregătite pentru a ține piept unui conflict susținut, iar dovezile în acest sens nu au fost dezvăluite public sau au fost clasificate ca fiind secrete. Începând din 2015, Pentagonul a început să ascundă publicului informații despre armata afgană, într-o acțiune pe care inspectorul general special pentru reconstrucția Afganistanului de la acea vreme a numit-o „fără precedent”. Secretomania Pentagonului, deși poate fi justificată cu motive ce țin de securitate, a lăsat o impresie înșelătoare despre cât de mult post să reziste forțele armate afgane sub presiunea talibanilor.

Zicală afgană: ”Voi aveți ceasurile, noi avem tot timpul”

În rândul trupelor de infanterie rata de abandon sau dezertare era mare. Soldații își abandonau postul inclusiv pentru a merge la munca agricolă. Asta a afectat serios coeziunea trupelor afgane. Sunt voci care acuză inclusiv o strategie prost aleasă de pregătire. Mark Jacobson, fost oficial al Pentagonului și fost înalt oficial NATO în Afganistan, consideră că s-a acordat prea multă atenție pregătirii armatei afgane pentru a respinge o armată străină, mai degrabă decât a se lupta cu o insurgență autohtonă, precum talibanii. „Nu am reușit să modelăm armata afgană după propria noastră imagine”, a spus el într-un interviu. „Am încercat să creăm regimente și brigăzi atunci când aveam nevoie să creăm o armată și o forță de poliție care erau practic forțe speciale concepute pentru a înlătura o insurgență, nu pentru a apăra granițele afgane împotriva atacurilor externe convenționale”.

Poblemele au fost mult mai sistematice. În raportul către Congres reprezentanții americani pentru reconstrucția afgană au citat în iulie „efectele corozive ale corupției” precum și ”îndoieli privind acuratețea  informațiilor despre puterea reală a armatei” și incapacitatea de a evalua „factori intangibili ”cum ar fi „voința de a lupta”. Subliniind impactul corupției asupra forțelor de luptă afgane, aceștia au invocat probleme „cum ar fi dosarele false prin care oficiali corupți își băgau bani în buzunare” în numele unor soldați și polițiști fantomă. 

„Forțele afgane s-au luptat cu un grad scăzut de control, o conducere slabă, lipsa recrutării, dezertare și performanțe slabe pe câmpul de luptă”, a explicat Neha Dwivedi, analist la Janes, o firmă de consultanță în domeniul apărării și serviciilor de informații. „În timp ce armata afgană se laudă cu arme sofisticate și avansate tehnologic, suferă de o lipsă de coeziune, de corupție și gestionare defectuoasă”. „Talibanii, pe de altă parte nu au arme de înaltă tehnologie, dar par stabil din punct de vedere financiar și sunt un grup coeziv stabil”.

Cu alte cuvinte victoria talibanilor poate fi explicată și prin vechea zicală afgană, atribuită de mulți unui comandant taliban: ”Voi aveți ceasurile, noi avem tot timpul”.  Talibanii au fost convinși de la începutul invaziei că americanii și aliații lor se vor retrage la un moment dat.

Afganistan: ofensiva fulger a talibanilor începută în mai. Filmul evenimentelor

Talibanii, care au ajuns duminică la Kabul și au preluat puterea după fuga președintelui Ashraf Ghani, au cucerit regiune după regiune din mai încoace, fără a întâmpina o foarte mare rezistență, după retragerea forțelor americane și NATO. 

Începutul retragerii trupelor:

• Pe  1 mai 2021, Statele Unite și NATO încep retragerea celor 9.500 de soldați, inclusiv 2.500 de soldați americani, prezenți încă în Afganistan.
• Se declanșează lupte intense între talibani și forțele guvernamentale din regiunea sudică Helmand. În nord, talibanii iau districtul Burka (provincia Baghlan).
• Pe 8 mai, un atac asupra unei școli de fete a ucis peste 50 de persoane în Kabul. Autoritățile oficiale dau vina pe talibani pentru cel mai grav atentat din ultimul an, aceștia din urmă dezmint
• La mijlocul lunii mai, americanii s-au retras din baza aeriană Kandahar, una dintre cele mai importante din Afganistan.

Avansul talibanilor:

• Talibanii au confiscat două districte ale provinciei Wardak, lângă Kabul, înainte de a cuceri două districte ale provinciei cheie Ghazni.
• La 19 iunie, în fața avansului rapid al insurgenților, președintele Ashraf Ghani a numit noi Miniștri de interne și la Apărare.
• Pe 22 iunie, talibanii au preluat controlul punctului de frontieră Shir Khan Bandar (nord), principala cale de acces în Tadjikistan. Câteva sute de soldați afgani au fugit în țara vecină
• Insurgenții controlează celelalte și celelate căi de acces către Tadjikistan, precum și districtele care duc la Kunduz, capitala provinciei cu același nume.

Americanii pleacă din Bagram:

• Pe 2 iulie, trupele americane și NATO au predat armatei afgane baza aeriană Bagram, creierul operațiunilor coaliției, la 50 km nord de Kabul.
• Pe 4 iulie, talibanii au pus mâna pe districtul cheie din Panjwai, la aproximativ cincisprezece kilometri de Kandahar(sud).

Prima capitală de provincie atacată:

• Pe 7 iulie, talibanii au intrat în Qala-i-Naw, prima capitală a unei provincii - cea din Badghis (nord-vest) - atacată de insurgenți.
• A doua zi, președintele american Joe Biden declară că retragerea forțelor americane va fi „finalizată pe 31 august”.
• Pe 9 iulie, talibanii susțin că controlează două puncte majore de frontieră, cu Iranul și Turkmenistanul, în provincia Herat (Vest).
• Potrivit Moscovei, insurgenții controlează cea mai mare parte a frontierei afgane cu Tadjikistanul.

Aeroport protejat:

• La 11 iulie, autoritățile guvernamentale au anunțat că aeroportul din Kabul este protejat de rachete printr-un „sistem de apărare aeriană”.
• Pe 13 iulie, după Germania, Franța și-a chemat cetățenii acasă din Afganistan.
• A doua zi talibanii au cucerit un important punct de frontieră cu Pakistanul, în sud.

Orașe mari amenințate:

• Pe 27 iulie NATO cere o soluționare a conflictului la masa negocierilor, ONU se teme de un număr „fără precedent” de victime civile.
• Pe 2 august, Ashraf Ghani dă vina pe retragerea ”bruscă” a americanilor pentru deteriorarea situației militare, într-un moment în care mai multe orașe mari sunt amenințate direct de insurgenți.
• Ambasadele americane și britanice din Kabul acuză talibanii că au „masacrat zeci de civili” în districtul sudic Spin Boldak.
• A doua zi, un atac asupra ministrului Apărării, generalul Bismillah Mohammadi, ucide opt civili în Kabul. Este revendicat de talibani care amenință alte acțiuni vizate ca răspuns la bombardamentele aeriene ale armatei.

Cuceriri cheie ale talibanilor: 

• Pe 6 august, talibanii au cucerit prima lor capitală de provincie, Zaranj (sud-vest).
• Zilele următoare, câteva orașe mari din nord au căzut la rândul lor: Sheberghan, Kunduz, Sar-e-Pul, Taloqan, Aibak și Pul-e Khumri (provincia Baghlan), Faizabad, precum și Farah (Vest).
• Pe 10, Joe Biden a spus că nu regretă decizia sa de a părăsi Afganistanul, considerând că afganii „trebuie să lupte pentru ei înșiși”.
• Pe 11 august, sute de membri ai forțelor de securitate s-au predat talibanilor lângă Kunduz.
• Președintele Ashraf Ghani ajunge în orașul asediat Mazar-i-Sharif pentru a încerca să coordoneze răspunsul.

Herat, Kandahar și Mazar-i-Sharif:

• Pe 12, talibanii au pus mâna pe Ghazni, la 150 km sud-vest de Kabul, apoi Herat, al treilea oraș ca mărime din Afganistan.
• Washingtonul și Londra anunță trimiterea a mii de soldați la Kabul pentru evacuarea diplomaților și a civililor
• A doua zi, talibanii au cucerit Pul-e-Alam, capitala provinciei Logar, la doar 50 de kilometri sud de Kabul, după Lashkar Gah, capitala Helmand, și Kandahar, al doilea oraș al țării.
• Pe 14, Ashraf Ghani a jurat să mobilizeze din nou armata împotriva talibanilor.
• Dar în orele care urmează, talibanii cuceresc Mazar-i-Sharif (nord) și Jalalabad (est), ultimul mare oraș încă controlat de guvern.

Talibanii intră în Kabul, președintele fuge:

• Pe 15 august, președintele Ashraf Ghani a fugit din Afganistan, lăsând efectiv puterea talibanilor, care au ajuns la Kabul și au intrat în palatul prezidențial. "Talibanii au câștigat", a scris Ghani pe Facebook.
• Statele Unite și țările europene continuă să-și evacueze cetățenii și personalul local.