"De ce ar fi trebuit să-l ascultăm pe Garri Kasparov în privința lui Putin". Avertismentul marelui maestru al șahului a fost ignorat

În cadrul unui eveniment informal, marele maestru rus al șahului Garri Kasparov a avertizat că președintele rus, Vladimir Putin, devine tot mai autoritar și mai izolat de Occident, astfel crește probabilitatea ca el să se dezlănțuie într-un mod violent pe vecini precum Ucraina, scrie jurnalista britanică Gillian Tett, pentru Financial Times. În 2013, Kasparov a fugit din Rusia, după ce l-a contestat pe liderul de la Kremlin.

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

În cadrul unei cine, jurnalista Gillian Tett povestește că în momentul în care ceilalți invitați "i-au respins gălăgios prevestirile catastrofale, Kasparov a început să se încingă și, pe măsura ce vinul curgea, conversația devenea atât de aprinsă, încât începusem să mă tem că unii vor pleca de supărare. Astfel că, deși împărtășeam multe dintre temerile lui Kasparov, am decis să fac pace și să schimb subiectul, trecând la șah".

Tett menționează că, în urma unei discuții telefonice cu șahistul de renume mondial, acesta și-a amintit de acea noapte și a declarat: „am fost uimit de lipsa de disponibilitate a oamenilor din Occident de a asculta aceste avertismente, fiindcă eu am crescut în URSS și știu totul despre evenimentele istorice ale secolului 20. Știam că ei l-ar fi putut opri pe Hitler în 1935 și 1936 și 1937, și n-au făcut-o. Dar ceea ce spun eu a fost respins de foarte multe ori”.

De ce a fost respinsă teoria lui Kasparov?

Evenimentele din Ucraina au venit ca un șoc pentru toată lumea. Printre cei vinovații principali se numără elitele occidentale care au afaceri în Rusia. „Niciun cunoscut nu se aștepta ca Putin să invadeze Ucraina cu adevărat! Nu ne vine să credem”, scrie Gillian Tett

 Kasparov crede că problema este tendința de a presupune că toți ceilalți îți împărtășesc viziunea despre lume. Cultura vestică e îmbibată de etosul capitalist, susținut de presupunerea larg răspândită cum că profitul este motivația supremă a calculelor politice și că sintagma „economia, prostule” stă la baza procesului decizional, în Rusia și oriunde altundeva. Colapsul URSS a consolidat această gândire, din moment ce părea că principiile pieței și interesele globale de afaceri triumfaseră.

În consecință, marii actori economici au închis de obicei ochii atunci când Vladimir Putin a ținut discursuri care îi demonstrau clar programul naționalist și expansionist, după care a anexat Crimeea. Cel mai grav este că nimeni nu și-a dat seama cât de izolat a ajuns liderul de la Kremlin, este de părere Kasparov.

„Nu e ca și cum ar fi acționat pe ascuns; totul s-a întâmplat, pe față, la vedere”, a afirmat Kasparov. „Dar după Războiul Rece a existat un soi de "alergie" la orice avertismente privind repetarea evenimentelor. S-a presupus că Putin nu va distruge niciodată afacerile, întrucât părea irațional ca el să facă acest lucru”.

Ce ar putea urma?

Garri Kasparov crede că președintele rus a pierdut deja lupta, având în vedere că obiectivul său principal de a anexa rapid Ucraina a eșuat. „Eu nu cred că un conducător ucrainean poate accepta orice mai prejos de retrocedarea teritoriului. Acest război se va încheia cu drapelul ucrainean deasupra Sevastopolului”.

„Nu e clar ce preț vor plăti ucrainenii pentru acest lucru”. Ar fi prostesc să se aștepte ca Putin să bată curând în retragere, doar din cauza presiunii economice, mai este de părere șahistul. Impunerea unei zone de excludere aeriană sau implicarea directă a NATO ar fi singurele instrumente, după părerea lui Kasparov, care i-ar putea forța mâna președintelui rus. „Putin respectă doar forța”.