Georgia, dispusă să se împace cu Rusia la 16 ani de la invazia rusă în care pierdut 20% din teritoriu. Reacţia Moscovei

Georgia vrea să reia relaţiile de prietenie cu Rusia în ciuda invaziei ruse de 16 zile din 2008 iar Moscova dă semne că e dispusă la un acord prin care să-şi retragă trupele din Abhazia și Oseţia de Sud, relatează POLITICO.

• Cum explică autorităţile "marea evacuare degeaba" a oamenilor din Galaţi. DETALII la Observator 19:00, la Antena 1
• "Nu mai pot nici să mai plâng de atâta supărare". Peste 5.000 de oameni din patru județe, evacuați din calea apelor. 9.000 de pompieri au fost mobilizați în zone

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat duminică la Adunarea Generală a ONU de la New York că este posibil ca Rusia să ajungă la un acord pentru a rezolva conflictul cu Tbilisi. Georgia s-a declarat, prin partidul aflat la putere, dispusă să se împace cu Rusia, în ciuda invaziei sângeroase din 2008, când ţara a pierdut aproximativ o cincime din teritoriu, scrie POLITICO.

Partidul aflat la putere în Georgia insistă pentru reluarea relaţiilor de prietenie cu Kremlinul. În ultimii ani, relațiile Georgiei cu Occidentul s-au înrăutățit în urma represiunii la adresa opoziției și a societății civile. Guvernul tot mai mai autoritar de la Tbilisi a căutat legături mai strânse cu Moscova. Partidul Visul Georgian al lui Irakli Kobakhidze, aflat la putere, a transmis că va cere scuze regiunilor Abhazia și Oseţia de Sud pentru războiul din 2008 dacă va câștiga alegerile de luna viitoare.

"Au spus că vor o reconciliere istorică. Ce formă va lua această reconciliere depinde de statele Abhazia și Oseţia de Sud să decidă... Dacă există interes din toate părțile în normalizarea acestor relații... suntem gata să ajutăm", a spus Lavrov la ONU. 

Kakha Kaladze, fost fotbalist la Inter Milano, în prezent primar al orașului Tbilisi, din partea partidului de guvernământ, a spus că susţine paşii propuşi de Rusia."După aceste declarații ar fi bine să trecem la pașii practici", a spus el, adăugând că reunificarea ar putea veni "doar prin pace, dezvoltare şi iertare reciprocă". Rusia, a spus el, ar putea dezvolta un "plan de acțiune" pentru a-și retrage forțele armate de pe teritoriul recunoscut internațional ca fiind al Georgiei.

Potrivit unui raport american din 2011, Rusia a construit 5 baze militare permanente în Oseţia de Sud, în care s-ar afla aproximativ 5.000 de militari. Alți 5.000 se află în Abhazia. În ambele regiuni se află trupe ruse ale armatei regulate, polițiști de frontieră și personal FSB.

Joi, premierul Irakli Kobakhidze a reiterat că "20% din teritoriul nostru este ocupat ilegal" de separatiști, dar a insistat că este posibilă "refacerea tuturor podurilor distruse" între Georgia și cele două regiuni. Deşi Abhazia și Oseţia de Sud sunt considerate de facto  autonome, ele primesc sprijin militar, politic și economic din partea Rusiei, fără să fi fost anexate oficial de Moscova. 

La începutul acestei luni, Moscova a suspendat o tranșă majoră de finanțare pentru Abhazia, după ce liderii locali au refuzat să implementeze mai multe politici pro-ruse. Abhazia este dependentă financiar de Rusia pentru a plăti salariile și pensiile, prin urmare viitorul statului nerecunoscut internaţional este marcat de incertitudine. Ministrul abhaz de Externe, Serghei Shamba, a mai spus că Moscova va trece la perceperea unor tarife pentru energie, reduse în trecut. 

În ciuda conflictului de acum 16 ani şi a războiului din Ucraina, Georgia a urmărit reconcilierea cu Rusia, consolidând legăturile comerciale și refuzând să impună sancțiuni Moscovei. Guvernul s-a confruntat cu proteste de stradă din cauza unei legi pe model rusesc care consideră ONG-urile și instituțiile media susținute de Occident drept "agenți străini" și prin interzicerea efectivă a tuturor referințelor publice la drepturile LGBTQ.

UE a înghețat candidatura Georgiei pentru aderare, iar Statele Unite au impus sancțiuni mai multor politicieni și oficiali acuzaţi de oprirea reformelor cu privire la drepturile omului. Georgienii vor merge la urne luna viitoare pentru alegeri parlamentare critice, care vor determina viitorul țării.