Israelul anunţă că nu este implicat în moartea președintelui iranian Ebrahim Raisi. Ce se ştie despre elicopterul prăbuşit

Israelul nu a fost implicat în moartea președintelui Iranului Ebrahim Raisi, a declarat un oficial israelian pentru Reuters. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Israelul nu a fost implicat în moartea președintelui iranian Ebrahim Raisi, decedat în urma prăbuşirii unui elicopter, alături de mai mulți oficiali ai guvernului. "Nu am fost noi", a spus un oficial israelian sub protecţia anonimatului. De menţionat că, de la revoluţia iraniană din 1979, Israelul este inamicul declarat al Republicii Islamice, iar tensiunile s-au intensificat după o serie de atacuri lansate de o parte şi de cealaltă.

Autorităţile iraniene au confirmat luni dimineaţă decesul preşedintele Iranului, după ce elicopterul în care se afla s-a prăbuşit duminică, într-o zonă de munte de la graniţa cu Azerbaijan. Alături de preşedinte, în elicopter erau şi ministrul de Externe, dar şi alţi oficiali iranieni. Toţi pasagerii au murit. Operaţiunile de căutare au durat toată noaptea.

Epava a fost găsită abia la 18 ore de la incident. Primele imagini de la faţa locului arată că elicopterul a ars aproape în totalitate. Până la această oră nu a fost stabilită şi cauza prăbuşirii. Între timp, Guvernul iranian a convocat pentru astăzi o întâlnire de urgență. Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat luni cinci zile de doliu naţional şi l-a desemnat preşedinte interimar pe prim-vicepreşedintele Mohammed Mokhber.

Ce ştim despre elicopterul prăbuşit

Aparatul de zbor care îl transporta pe președintele și ministrul de Externe al Iranului este un elicopter Bell 212, de producţie americană, vechi de 50 de ani. Este versiunea civilă a modelului militar "UH-1N Twin Huey" din perioada războiului din Vietnam, utilizată pe scară largă la nivel global atât de guverne, cât și de operatori privați.

Modelul iranian care s-a prăbușit duminică a fost configurat pentru a transporta oficiali guvernamentali. Compania Bell Helicopter a dezvoltat aeronava pentru armata canadiană la sfârșitul anilor 1960. Are două motoare şi poate transporta 15 persoane, inclusiv echipajul. Elicopterul a fost introdus în 1971 și adoptat rapid atât de Statele Unite, cât și de Canada. Poate fi folosit de poliție, la transport medical, al trupelor, în industria energetică sau la stingerea incendiilor.

Este folosit de Garda de Coastă din Japonia, departamentele de poliţie şi de pompieri din Statele Unite, de poliția națională a Thailandei și multe alte ţări. Nu este clar câte elicoptere operează guvernul  iranian, dar forțele aeriene și marina au în total 10, conform datelor citate de Reuters. Cel mai recent accident letal al unui Bell 212 a avut loc în septembrie 2023, când o aeronavă operată privat s-a prăbușit în largul coastei Emiratelor Arabe Unite.

Incertitudine politică în Iran

Tragedia deschide o perioadă de incertitudine politică în Iran, un jucător major în Orientul Mijlociu, o regiune zguduită de războiul din Fâşia Gaza dintre Israel şi Hamas. Televiziunea iraniană a difuzat luni dimineaţă cântece religioase şi arată fotografii cu preşedintele. "Marele spirit al preşedintelui popular şi revoluţionar al Iranului s-a alăturat regatului suprem", a transmis agenţia oficială Irna, salutând "martiriul" victimelor.

Căutările, urmărite îndeaproape de SUA, Rusia, China

Perspectiva de a-i descoperi în viaţă pe preşedintele în vârstă de 63 de ani, ales în 2021, şi pe ceilalţi opt pasageri, s-a diminuat treptat în cursul nopţii. Printre pasageri se numărau guvernatorul provinciei Azerbaidjanul de Est, principalul imam al regiunii, precum şi şeful securităţii preşedintelui şi trei membri ai echipajului.

Elicopterul a dispărut duminică după-amiaza devreme în timp ce survola o regiune muntoasă, abruptă şi împădurită, în condiţii meteorologice dificile, cu ploaie şi ceaţă deasă. Epava a fost descoperită în zori, iar salvatorii au raportat rapid că nu există "niciun semn că pasagerii elicopterului" ar fi în viaţă, potrivit televiziunii de stat.

Desfăşurarea căutărilor a fost urmărită îndeaproape la nivel internaţional, în special în Statele Unite, Rusia, China şi ţările învecinate. "Urmărim îndeaproape informaţiile", a declarat duminică un purtător de cuvânt al diplomaţiei de la Washington, în timp ce Beijingul a declarat că este "foarte îngrijorat" după dispariţia elicopterului.

Raisi, care avea titlul de ayatollah, a fost preşedinte al Republicii Islamice Iran timp de aproape trei ani. Considerat un ultraconservator, a fost ales pe 18 iunie 2021 în primul tur al unui vot marcat de un absenteism record la alegerile prezidenţiale şi de absenţa unor concurenţi puternici. Purtând mereu turbanul său negru şi o mantie religioasă lungă, Raisi i-a succedat moderatului Hassan Rohani, care îl învinsese la alegerile prezidenţiale din 2017.

El a fost sprijinit de principala autoritate a Republicii Islamice, ayatollahul Ali Khamenei, care duminică seara le-a cerut iranienilor ''să se roage" şi "să spere că Dumnezeu îl va aduce pe preşedinte şi pe tovarăşii săi înapoi în braţele Naţiunii". "Poporul iranian nu ar trebui să-şi facă griji, nu va exista nici cea mai mică sincopă în administrarea ţării", a dat el asigurări.

Constituţia prevede că, în caz de deces, preşedintele este înlocuit de prim-vicepreşedinte, post deţinut în prezent de Mohammad Mokhber, în aşteptarea desfăşurării alegerilor prezidenţiale în termen de 50 de zile.

Ce se ştie despre prăbuşirea elicopterului lui Raisi

La cererea Teheranului, Moscova a anunţat că va trimite în Iran aproximativ cincizeci de specialişti în operaţiuni de salvare, vehicule de teren şi un elicopter. Preşedintele rus Vladimir Putin a discutat cu ambasadorul Iranului în Rusia, potrivit agenţiei oficiale de presă Tass. Mai multe ţări din Golf (Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite şi Kuweit) au oferit sprijin Teheranului şi s-au oferit să ajute la operaţiunile de căutare, împreună cu Siria şi Irak.

Turcia a desfăşurat 32 de salvatori şi o dronă cu vedere pe timp de noapte care a fost operaţională pe toată durata nopţii de duminică spre luni, în timp ce Uniunea Europeană a anunţat că a activat, la cererea Iranului, "serviciul Copernicus de cartografiere prin satelit" pentru a sprijini Teheranul în timpul căutărilor. Preşedintele Raisi se afla la bordul elicopterului împreună cu ministrul afacerilor externe, Hossein Amirabdollahian, guvernatorul provinciei şi principalul imam al regiunii, potrivit agenţiei Irna.

Aparatul de zbor, un Bell 212, făcea parte dintr-un convoi de trei elicoptere care transporta delegaţia prezidenţială, dintre care două au aterizat în siguranţă în Tabriz, marele oraş din nord-vest, acolo unde trebuia să ajungă şi Raisi, iar de acolo, mai departe la Teheran. Ministrul de interne Ahmed Vahidi a vorbit despre posibilitatea unei "aterizări forţate" a aparatului prezidenţial, fără a oferi detalii.

Televiziunea de stat a difuzat imagini cu credincioşi care se pregătesc să se roage pentru sănătatea preşedintelui în mai multe moschei, inclusiv în moscheea din oraşul sfânt Mashhad (nord-est), locul natal al lui Raisi.

Cine a fost Ebrahim Raisi

Raisi a vizitat duminică provincia Azerbaidjanul de Est, unde a inaugurat un baraj în compania preşedintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliev, la graniţa dintre cele două ţări. În timpul unei conferinţe de presă comune, Raisi şi-a manifestat din nou sprijinul faţă de mişcarea islamistă palestiniană Hamas împotriva Israelului. "Noi credem că Palestina este prima problemă a lumii musulmane", a declarat el.

Iranul a lansat pe 13 aprilie un atac fără precedent împotriva Israelului, cu 350 de drone şi rachete, dintre care majoritatea au fost interceptate cu ajutorul Statelor Unite şi al altor câteva ţări aliate.

Raisi a ieşit întărit din alegerile legislative desfăşurate în martie, primele alegeri naţionale de la mişcarea de protest care a zguduit Iranul la sfârşitul anului 2022 în urma morţii Mahsei Amini, o tânără kurdo-iraniană arestată pentru nerespectarea codului strict vestimentar al Republicii Islamice. Născut în noiembrie 1960, Raisi şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei în sistemul judiciar, în special în calitate de procuror general al Teheranului şi apoi procuror general al ţării.

Raisi se afla pe lista neagră americană a oficialilor iranieni sancţionaţi de Washington pentru "complicitate la încălcări grave ale drepturilor omului", acuzaţii considerate nule de autorităţile de la Teheran. În vârstă de 60 de ani, Hossein Amirabdollahian a fost numit şef al diplomaţiei iraniene de către Raisi în iulie 2021.