O femeie povestește cum se trăiește de fapt sub teroarea talibanilor: ”Mi-au răpit tatăl acum 20 de ani”

În timp ce talibanii se pregătesc pentru formarea unui nou guvern la Kabul, o tânără afgană, de 30 de ani, care a plecat din țară și s-a stabilit la Londra, s-a întors pentru o zi în trecut şi a mărturisit jurnaliştilor de la BBC povestea sa şi a familiei sale. În urmă cu 20 de ani, tatăl ei a fost răpit de talibani

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Firba avea doar 10 ani când şi-a văzut ultima dată tatăl pe când locuiau în orașul Herat. Este convinsă că tatăl ei a fost răpit și ucis de talibani. Ea a povestit jurnaliştilor de la  BBC cum a fost viaţa sub guvernarea talibanilor acum mai bine de 20 de ani. "A trăi sub conducerea regimului taliban este ca şi cum ai fi într-o relaţie abuzivă. La început totul este bine, talibanii fac multe promisiuni, îşi urmăresc interesele, ba chiar îşi și îndeplinesc unele promisiuni. Cu toate acestea, în tot acest timp eşti ademenit într-un fals sentiment de siguranţă, în timp ce ei îşi pun la punct planurile. În curând, când lumea se va plictisi de Afganistan, iar mass-media va relata tot mai puţin despre acest subiect, ei îşi vor mări puterea în fiecare zi, iar vechiurile obiceiuri sălbatice vor începe din nou", a mărturisit femeia.

Tânăra, pe atunci un copil, locuia alături de familia ei în Herat, oraș pe care tătăl ei nu a vrut să îl părăsească nici măcar când talibanii au venit la putere. "Tatăl meu s-a născut în Herat şi a absolvit Universitatea din Kabul. S-a căsătorit şi a început să lucreze în cadrul unei echipe mici pentru guvernul afgan de atunci. Pe măsură ce ruşii au plecat şi mujahadinii au preluat puterea, tatăl meu a găsit un loc de muncă la un ONG. Când talibanii s-au mutat în oraşul nostru, tatăl meu a avut ocazia să plece, dar a rămas aici pentru că era ataşat de tot ce avea în Herat. Viaţa a fost brutală sub regimul talibanilor. Eram cinci fraţi cărora li se priva dreptul la educaţie. Cu toate acestea, tata era extrem de ambiţios atât pentru a-i fi lui bine, cât mai ales nouă. Într-o dimineaţă, la mijlocul lunii iunie 1999, tatăl meu se pregătea să meargă la serviciu. S-a urcat pe bicicletă, mi-a zâmbit şi a plecat. Câteva minute mai târziu, unul dintre vecinii noştri au venit să ne anunţe că talibanii l-au luat", a povestit tânăra.

Femeia crede că istoria s-ar putea repeta

A fost momentul care avea să schimbe viitorul întregii familii. Mama ei a fost împietrită de durere la aflarea acestei veşti, în timp ce toţi cei apropiaţi au încercat să îl găsească, însă în zadar. "Nu voi uita niciodată chipul mamei mele. Era îngheţată de durere. L-a luat pe fratele meu de cinci ani de mână şi a fugit pe uşă, disperată să îl găsească. S-a întors acasă dezamăgită şi fără să ştie ceva despre tatăl nostru. Nu am mai ştiut apoi nimic despre el, nu am reuşit să aflăm nimic nici despre unde ar fi putut fi dus. Unchii mei şi ceilalţi prieteni ai tatălui au încercat fără succes să afle unde este ţinut. Mama vizita, în fiecare zi, fiecare birou taliban. Aceştia refuzau să o asculte. După ce a epuizat orice cale, unchiul meu a mers la Kandahar, unde auzise că talibanii mutaseră nişte prizonieri. Din păcate nici de aici nu au venit veşti bune. Vecinii noştri care asistaseră la răpirea lui erau siguri de cele întâmplate şi îi văzuseră pe aceiaşi membri talibani luând şi alţi vecini pe care i-au aliberat ulterior dintr-o închisoare din Herat", a adăugat Firba.

În mărturisirile făcute jurnaliştilor, femeia povesteşte despre cum mama ei a luptat până în ultima clipă pentru a-şi găsi soţul, ajungând chiar până la biroul liderului talibanilor din Kandahar.  Femeia a fost însoţită în tot acest timp de fratele cel mic de doar 5 ani. La scurt timp, familia a părăsit Afganistanul, unde s-a întors în 2004, după ce talibanii au pierdut puterea, iar lucrurile reveneau treptat la normal.

"Mama era extrem de puternică. Împotriva sfaturilor pe care noi i le-am dat, l-a luat pe fratele meu şi s-a dus la Kandahar pentru a sta de vorbă cu liderul talibanilor, Mullah Omar. Talibanii nu au ascultat-o nici de această dată. Au bătut-o şi au ameninţat-o că o vor ucide cu pietre dacă le va călca din nou pragul. Mama s-a întors acasă dezamăgită şi învinsă. Temându-se pentru viaţa noastră, mama ne-a mutat în Iran, iar în 2004, când lucrurile s-au îmbunătăţit în Afganistan, ne-am întors. Am vrut să studiem şi să ne facem un viitor, pentru că ştiam că tatăl nostru avea mari speranţe pentru noi pe care şi le dorea din răsputeri să le îndeplinim", a adăugat femeia.

În prezent Firba este căsătorită şi stablită în Londra. Spune că urmăreşte cu îngrijorare ceea ce se întâmplă în Afganistan şi crede că istoria se va repeta. Nu îi este teamă pentru ea, dar se gândeşte la familia ei rămasă în Afganistan, dar şi la toate celelalte familii care vor fi distruse acum că talibanii au preluat puterea din nou. ”Sunt căsătorită acum și locuiesc în Anglia. Dar mi-e teamă pentru mama, surorile și fratele meu care sunt încă în Afganistan și pentru milioanele de familii care vor suferi ca și noi.  Singura lor crimă  este că s-au născut în Afganistan.”