Macron, anchetat privind finanţarea ilegală a campaniilor prezidenţiale din 2017 şi 2022: "Nu mă tem de nimic"

Emmanuel Macron este ţinta unei anchete privind finanţarea ilegală a campaniilor prezidenţiale din 2017 şi 2022.

• Ploi, lapoviţă şi ninsori, din această noapte. Se răceşte în majoritatea zonelor, la munte se va depune strat de zăpadă

Preşedintele francez este suspectat şi că a favorizat o companie de consultanță în atribuirea unor contracte publice.Un oficial din cadrul administraţiei a declarat că Palatul Elysee ştie despre informaţiile transmise de Parchetul fiscal şi nu a negat acuzaţiile. "Nu mă tem de nimic", a dat asigurări vineri preşedintele francez Emmanuel Macron, la o zi după anunţul referitor la deschiderea de către parchet a două anchete cu privire la implicarea unor firme de consultanţă în campaniile sale electorale din 2017 şi 2022, transmite AFP.

Preşedintele Franţei este protejat prin imunitatea penală

Una din informările judiciare deschise la sfârşitul lunii octombrie se referă la suspiciuni de 'ţinere neconformă a conturilor de campanie şi diminuare de elemente contabile într-un cont de campanie', iar cealaltă vizează 'acuzaţii de favoritism şi tăinuire a favoritismului'. În fapt, justiţia încearcă să afle dacă firme de consultanţă au participat în mod necuvenit la finanţarea campaniilor candidatului Macron, înainte de a beneficia la schimb de contracte publice substanţiale.

Preşedintele Franţei este protejat prin imunitatea penală prevăzută în articolul 67 al Constituţiei. Numele lui Macron nu figurează, de altfel, în comunicatul Parchetului Naţional Financiar (PNF). 'Nu mă tem de nimic şi (...) cred că în centrul anchetei nu este slujitorul domniilor voastre', a reacţionat Emmanuel Macron vineri în faţa jurnaliştilor, cu ocazia unei deplasări la Dijon. 'Este normal ca justiţia să îşi facă munca, o face în mod liber, va face lumină asupra acestui subiect', a adăugat el.

În primăvară, PNF a anunţat că a deschis o anchetă preliminară pentru spălare de bani agravată de fraudă fiscală după acuzaţiile unei comisii de anchetă a Senatului cu privire la influenţa unor firme private de consultanţă asupra politicilor publice. Într-un raport din 16 martie, comisia senatorială arăta că, între 2018 şi 2021, numărul contractelor încheiate de stat cu firme de consultanţă a crescut de peste două ori, ajungând la un nivel record de peste un miliard de euro în 2021.

Raportul acuza în special entităţile franceze ale McKinsey de optimizare fiscală, prin care acestea au reuşit să nu plătească deloc impozit pe firmă între 2011 şi 2020. În plină campanie prezidenţială, 'McKinseyGate' a fost ridicat de opoziţie în simbol al unei conivenţe nesănătoase cu mediile de afaceri. Opoziţia politică a cerut atunci în mod repetat deschiderea unei anchete în privinţa eventualului favoritism de care ar fi beneficiat McKinsey, denunţând o 'derivă totală', o bunăvoinţă faţă de 'lobby-uri' şi 'evaziunea fiscală' presupusă a anumitor firme, şi chiar o 'Republică McKinsey'.

'Dacă există probe de manipulare, să se meargă în penal', le-a replicat la 27 martie Emmanuel Macron celor care îi reproşau aceste contracte. El a susţinut mai ales că neplata de impozite pe firmă de către McKinsey se explică prin regulile fiscale în vigoare.