"Mai bine să fiu ocupat decât mort". Nemţii din Generaţia Z nu vor în armată şi nici să se pregătească de război

Armata germană se luptă să-i pregătească de război pe tinerii Generației Z, dar se confruntă cu o criză de personal: în 2023, un sfert din cei 18.810 de recruți au renunțat în primele șase luni, iar numărul celor care refuză serviciul militar pe motive de conștiință a explodat,  arată Financial Times

• ANIMAŢIE. Cum a pornit incendiul cu 59 de morţi de la clubul din Macedonia de Nord

Într-o perioadă în care Europa se reînarmează pe fondul amenințării ruse, jurnalistul și podcasterul german Ole Nymoen provoacă controverse cu noua sa carte intitulată "De ce nu aș lupta niciodată pentru țara mea". La doar 27 de ani, el susține că oamenii obișnuiți nu ar trebui trimiși pe front în numele statului, nici măcar pentru a preveni o invazie.

"Să fii ocupat de către o putere străină ar putea duce la o viață de rahat, dar aș prefera să fiu ocupat decât mort", a declarat Nymoen pentru Financial Times. Deși nu pretinde că vorbește în numele întregii Generații Z, poziția sa reflectă dilemele cu care se confruntă Europa în fața necesității de a-și consolida apărarea.

Criza de personal în armata germană

După invadarea Ucrainei de către Rusia, Germania a investit aproape 100 de miliarde de euro în modernizarea Bundeswehr-ului (n.r. forţele armate), însă recrutarea de soldați rămâne o provocare majoră. Datele sunt alarmante.

Armata germană și-a propus să atingă 203.000 de soldați activi până în 2031, însă efectivele au scăzut. În 2023, un sfert din cei 18.810 recruți au renunțat în primele șase luni. Iar numărul celor care refuză serviciul militar pe motive de conștiință a explodat: de la 200 în 2021 la aproape 3.000 în 2023. "Această tendință trebuie stopată urgent" a declarat Eva Högl, comisarul forțelor armate germane

Un comandant militar german a remarcat că noile generații au o altă perspectivă asupra vieții: "Sunt mai vulnerabili, plâng ușor, vorbesc despre echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Nu e o viziune greșită, dar nu se potrivește cu un scenariu de război".

Un continent care își schimbă discursul

În timp ce Germania rămâne reticentă în privința reintroducerii serviciului militar obligatoriu, alte țări europene iau măsuri drastice. În UK, generalul Sir Patrick Sanders le-a transmis britanicilor că fac parte dintr-o "generație pre-război" și trebuie să fie pregătiți să lupte. Iar în Polonia, premierul Donald Tusk a anunțat "antrenamente militare la scară largă pentru fiecare bărbat adult"

În Germania, însă, idea serviciului militar obligatoriu întâmpină o rezistență puternică. Friedrich Merz, viitorul cancelar conservator susţine varianta unui an de serviciu, cu opțiuni atât militare, cât și civile.

Tinerii germani: ar lupta pentru Europa, dar nu pentru Letonia

Sophia Besch, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace, subliniază că, spre deosebire de Finlanda – unde populația este pregătită mental pentru o amenințare rusă – în Germania lipsește "o înțelegere comună a pericolului"  atât în cazul guvernului cât şi al cetățenilor.

De fapt, susţine ea, în cazul unei escaladări militare, tinerii germani ar putea fi trimiși să lupte nu pentru Germania, ci pentru țări din prima linie, precum Letonia. Iar mulți nu sunt dispuși să facă acest sacrificiu. "Trebuie să ne întrebăm: pentru ce ar fi dispuși să lupte tinerii germani astăzi? Germania? Proiectul european?", întreabă Besch.

Reînarmare sau pacifism? 

Chiar dacă Berlinul trebuie să își crească efectivele militare la 270.000 de soldați pentru a atinge obiectivele NATO, recrutarea rămâne o provocare.

Printre problemele principale se număra faptul că Bundeswehr trebuie să concureze cu piața muncii, unde salariile sunt mai atractive, armata trebuie modernizată și prezentată ca un angajator atractiv, iar sentimentul pacifist este încă puternic în rândul tinerilor.

Alegerile din Germania au arătat o creștere a popularității partidelor care se opun înarmării Ucrainei: AfD (extrema dreaptă) și Die Linke (extrema stângă) au obținut aproape 50% din voturile tinerilor de 18-24 de ani.

Un sondaj recent YouGov arată că 58% dintre germani sprijină revenirea la serviciul militar, dar doar o treime dintre tinerii între 18-29 de ani sunt de acord.

În acest context, Ole Nymoen, votant Die Linke, spune că liderii europeni pot părea cât de beligeranți vor. "Problema e că, în final, eu voi fi cel din tranșee", concluzionează el.