Medvedev ameninţă cu atacarea oficialilor din ţări NATO care ajută Ucraina: Sunt ținte legitime. Se pot întâmpla multe în Londra

Politicienii ruşi cer represalii după asasinarea generalului Igor Kirillov, comandantul trupelor de apărare radiologică, chimică şi biologică ale forţelor armate ruse. Fostul preşedinte Dmitri Medvedev a mers chiar mai departe şi i-a numit pe oficialii NATO care ajută Kievul "ținte legitime", sugerând că pot fi vizaţi de Moscova sau de "patrioţi ruşi". 

• Ce înseamnă pentru România că Fitch a înrăutăţit perspectiva economică. Statul se va împrumuta mai scump, cu dobânzi mai mari

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, s-a revoltat după ce a citit un un editorial al publicaţiei britanice The Times, în care uciderea generalului Igor Kirillov este numită "un act legitim de apărare". 

Medvedev i-a numit pe autorii editorialului nenorociţi și a cerut ca, după aceeaşi logică, toți oficialii țărilor NATO care au luat decizii privind asistența militară pentru Ucraina, precum și cei care participă la un război hibrid sau convențional împotriva statului rus, să fie consideraţi de Rusia "ținte militare legitime", inclusiv pentru "patrioții ruşi".  "Se pot întâmpla multe în Londra", a ameninţat oficialul rus pe Telegram.

Redăm mai jos mesajul integral de ameninţare publicat de Dmitri Medvedev pe Telegram:

"Este imposibil să ignorăm editorialul din The Times. Nenorociții au numit atacul terorist împotriva lui I. A. Kirillov și a asistentului său un "act legitim de apărare".  Ei bine... după această logică:

1. Toți oficialii NATO care au luat decizii privind asistența militară pentru Ucraina lui Bandera şi care participă la un război hibrid sau convențional împotriva Rusiei. Numele lor este Legiune. Nu îi voi enumera, este păcat de spațiu. Toți acești indivizi pot și ar trebui să fie considerați o țintă militară legitimă pentru statul rus. Și pentru toți patrioții ruşi.

2. Persoanele care au acționat în calitate de autori ai crimelor împotriva Rusiei, numite în paragraful 1, au întotdeauna complici. Și ei, de asemenea, sunt acum o țintă militară legitimă. Printre aceștia se numără șacalii de la The Times, care s-au ascuns ca lașii în spatele editorialului. Prin urmare, este întreaga conducere a publicației.

Logic? Desigur! Ceea ce înseamnă, fiţi atenţi! La urma urmei, se pot întâmpla multe în Londra."

Editorialul respectiv din The Times nu este semnat, sugerând că este poziţia comună a boardului editorial. "Generalul-locotenent Igor Kirillov, un înalt general rus, a fost trecut pe lista de sancțiuni a guvernului britanic în octombrie. Acum poate fi scos de pe ea. Kirillov și un asistent au fost uciși la Moscova de un dispozitiv exploziv improvizat, pus pe un scuter electric. Deși nu va exista vreo confirmare oficială, surse din cadrul serviciilor de securitate din Ucraina au revendicat responsabilitatea. Asasinarea este o lovitură discriminatorie împotriva unui agresor. Subliniază necesitatea ca guvernele occidentale, multe aflate într-o stare de incertitudine, să ofere Ucrainei tot sprijinul de care are nevoie pentru a lupta într-un război just de autoapărare", se arată în editorial. 

Ruşii cer răzbunare împotriva Ucrainei după asasinarea generalului Kirilov

Politicieni ruşi au cerut represalii împotriva responsabililor din Ucraina care au jucat un rol în asasinarea generalului Igor Kirilov. Şeful comisiei de relaţii internaţionale din Duma de Stat rusă, Leonid Sluţki, şi-a exprimat încrederea că "acest act terorist va fi anchetat în curând şi vinovaţii îşi vor primi pedeapsa meritată". Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a cerut comunităţii internaţionale să condamne acest asasinat şi a anunţat că-l va supune unei discuţii la o reuniune a Consiliului de Securitate pe 20 decembrie. 

Comitetul de Investigaţie, organul judiciar însărcinat cu anchetele majore în Rusia, a anunţat miercuri arestarea unui cetăţean uzbec, suspectat de implicare în asasinarea generalului rus Igor Kirilov. "Un cetăţean al Uzbekistanului, născut în 1995, a fost arestat sub suspiciunea că ar fi comis atentatul care a costat viaţa comandantului forţelor ruse de apărare radiologică, chimică şi biologică, Igor Kirilov, şi a asistentului său Ilia Polikarpov".

În timpul interogatoriului, suspectul a susţinut că a fost "racolat de serviciile speciale ucrainene", potrivit aceleiaşi surse. La cererea acestora, el a ajuns la Moscova şi i s-a dat un dispozitiv exploziv pe care l-a plasat pe o trotinetă electrică parcată în apropierea clădirii în care locuia generalul Kirilov, se arată în comunicat.

Suspectul a închiriat şi un autoturism care era parcat tot lângă clădire şi unde a fost instalată o cameră de supraveghere, explică anchetatorii. Videoclipul filmat de această cameră a fost transmis "în timp real organizatorilor atacului, înspre oraşul Dnipro", în Ucraina, mai spun aceştia.

Imediat ce generalul şi asistentul său au părăsit clădirea, dispozitivul exploziv a fost activat de la distanţă de către suspect, conform anchetatorilor. Pentru acest atac, executantului i s-a promis "o remuneraţie de 100.000 de dolari SUA" şi posibilitatea de a se muta în "una dintre ţările europene", afirmă Comitetul de anchetă.

Generalul Kirilov, în vârstă de 54 de ani - sancţionat în octombrie de Londra pentru presupusă desfăşurare de arme chimice în Ucraina - este cel mai înalt oficial militar rus despre care se ştie că a fost ucis de la începutul ofensivei ruse împotriva Ucrainei din februarie 2022. Asasinarea sa a fost revendicată imediat, marţi, la Kiev, de o sursă anonimă din cadrul serviciilor de securitate ucrainene (SBU), care l-au acuzat luni pe general de "crime de război".