Mihail Gorbaciov a murit la vârsta de 91 de ani
Mihail Gorbaciov, fostul și ultimul lider al Uniunii Sovietice, între anii 1985 și 1991, a murit la vârsta de 91 de ani.
De Daniel Murărescu la 31.08.2022, 13:56Mihail Gorbaciov a fost conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de reformă au dus la încheierea Războiului Rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.
Gorbaciov, a cărui guvernare tumultoasă a fost asociată cu termenii Perestroika şi Glasnost (reformă şi deschidere), a murit după o boală îndelungată, au transmis agenţiile de ştiri de stat din Rusia.
"Mihail Sergheevici Gorbaciov a murit în această seară după o boală grea şi îndelungată", a informat RIA Novosti, potrivit CNN.
Mihail Gorbaciov, ultimul conducător al Uniunii Sovietice, a încercat să reformeze uriașul aparat birocratic
- Război Rusia - Ucraina, ziua 188 LIVE TEXT. Ucraina acuză Rusia că a bombardat coridoarele pe care trebuie să...
- Lupte violente de stradă pe străzile din Herson, la o zi după declanşarea contraofensivei ucrainene
- Ucrainenii i-au păcălit pe ruși cu HIMARS-uri de lemn. Soldații Moscovei au irosit rachete Kalibr scumpe ca să...
Gorbaciov, care a primit Premiul Nobel pentru pace în 1990, a încheiat acorduri de reducere a armamentului cu SUA şi parteneriate cu statele occidentale pentru a îndepărta Cortina de Fier, care a divizat Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial, şi a dus la reunificarea Germaniei, aminteşte Reuters.
Când protestele în favoarea democraţiei au cuprins naţiunile din blocul sovietic al Europei de Est comuniste în 1989, Gorbaciov s-a abţinut să recurgă la forţă, spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimiseseră tancuri pentru a zdrobi revolta din Ungaria, în 1956, şi cea din Cehoslovacia în 1968.
Aceste proteste au alimentat aspiraţiile pentru autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au dezintegrat în următorii doi ani într-o manieră haotică, iar Gorbaciov s-a luptat în zadar să prevină acel colaps, reamintește Agerpres.
Reformele lui Mihail Gorbaciov au scăpat de sub control
Ajuns secretar general al Partidului Comunist Sovietic în 1985, la doar 54 de ani, el şi-a propus să revitalizeze sistemul prin introducerea unor libertăţi politice şi economice limitate, însă reformele au scăpat de sub control.
Politica sa de Glasnost - libertatea de exprimare - a permis critici până atunci de neconceput la adresa partidului şi a statului, dar i-a încurajat în acelaşi timp pe naţionalişti, care au început să facă presiuni pentru independenţă în republicile baltice Letonia, Lituania, Estonia, dar şi în alte părţi.
Mulţi ruşi nu l-au iertat niciodată pe Mihail Gorbaciov pentru turbulenţele pe care le-au declanşat reformele sale, considerând că scăderea ulterioară a nivelului de trai a fost un preţ prea mare de plătit pentru democraţie.
După ce l-a vizitat pe Mihail Gorbaciov în spital, pe 30 iunie, economistul liberal Ruslan Grinberg a declarat pentru publicaţia de ştiri a forţelor armate Zvezda: "Ne-a dat tuturor libertatea, numai că noi nu ştim ce să facem cu ea".
Mihail Gorbaciov, om dintr-o familie simplă, speranța de renaștere a Uniunii Sovietice
Mihail Gorbaciov s-a născut într-o familie țărănească în satul Privolnoe de lângă Stavropol, ca fiu al lui Serghei și al Maria. A avut o copilărie grea în timpurile în care în fruntea țării s-a aflat Stalin. Bunicii săi fuseseră deportați pentru vina de a fi fost culaci. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a trăit vremurile grele ale ocupației germane, după ce, pe 2 august 1942, armatele naziste au cucerit Stavropolul. Deși germanii au fost alungați în februarie 1943, ocupația a înăsprit viața comunității rurale în care trăia tânărul Gorbaciov și i-a lăsat acestuia amintiri de neșters.
Din 1946 până în 1950, Gorbaciov a lucrat ca ajutor de mecanizator în diferite ferme agricole din regiune sa. Mai târziu avea să mărturisească că munca țăranilor în acea vreme era "foarte grea", în principal datorită cotelor în produse și taxelor pe loturile în folosință cerute de autorități. În plus, cum țăranilor nu li se eliberau acte de identitate, singura șansă a locuitorilor de la sate să părăsească munca pământului era înscrierea pe listele "orgnabor" – recrutarea de personal pentru proiectele de investiții industriale.