NATO anunță că va oferi susţinere Administraţiei din Afganistan. Avertismentul lui Jens Stoltenberg pentru talibani

Alianţa Nord-Atlantică va continua să susţină "cât se poate de mult" Administraţia de la Kabul şi serviciile de securitate afgane, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, avertizându-i pe liderii insurgenţilor talibani şi pledând pentru găsirea unei soluţii politice la conflict.

• Câţi bani au dat tinerii pe haine şi pe notele de plată în cluburile de fiţe din Mamaia. DETALII la Obsevator 12:00, la Antena 1
• SUA acuză Rusia de atacuri chimice împotriva trupelor ucrainene, încălcând regulile războiului. Ce este cloropicrina

"Aliaţii din cadrul NATO s-au reunit astăzi în cadrul Consiliului Nord-Atlantic pentru consultări pe tema situaţiei din Afganistan. Continuăm să evaluăm evoluţiile de pe teren şi suntem în contact constant cu autorităţile afgane şi cu restul comunităţii internaţionale", a declarat vineri Jens Stoltenberg, conform unui comunicat postat pe site-ul NATO și citat de Mediafax.

"Obiectivul nostru este că susţinem Administraţia afgană şi forţele de securitate cât se poate de mult. Siguranţa personalului nostru este extrem de importantă. NATO va menţine prezenţa diplomatică la Kabul şi va continua să se adapteze în funcţie de necesităţi", a precizat Jens Stoltenberg.

"Aliaţii din cadrul NATO sunt profund preocupaţi de nivelul ridicat de violenţă cauzat de ofensiva talibanilor, inclusiv de atacurile asupra civililor, de asasinatele punctuale şi de informaţiile referitoare la alte abuzuri grave în materie de drepturile omului. Talibanii trebuie să înţeleagă că nu vor fi recunoscuţi de comunitatea internaţională dacă preiau puterea cu forţa. Noi menţinem angajamentul de a susţine identificarea unei soluţii politice la conflict", a subliniat secretarul general NATO.

Statele Unite au decis vineri retrimiterea a 3.000 de militari în Afganistan, pentru a facilita evacuarea cetăţenilor americani, inclusiv a celor mai mulţi membri ai personalului diplomatic. "Este vorba de o pregătire prudentă. Vrem să ne asigurăm că avem capabilităţi suficiente pentru orice situaţie de urgenţă", a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

De asemenea, Marea Britanie va retrimite 600 de militari în Kabul, pentru operaţiuni de repatriere a cetăţenilor britanici. Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a convocat o reuniune de urgenţă pe tema conflictului din Afganistan, iar ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a criticat decizia fostului preşedinte american Donald Trump de retragere a trupelor SUA din Afganistan.

"Când au luat Statele Unite decizia, în calitatea de naţiune principală, noi toţi am fost nevoiţi să ne retragem, în contextul configurării trupelor. Însă în perioada acordului semnat de Donald Trump cu talibanii, eu am simţit că această abordare era o greşeală. Noi toţi, întreaga comunitate internaţională probabil suportăm consecinţele deciziei", a afirmat Benn Wallace. Ministrul britanic al Apărării a avertizat că decizia Administraţiei Donald Trump riscă să transforme Afganistanul într-o bază a terorismului internaţional. "Nu este momentul corect, nici decizia corectă, deoarece reţeaua Al-Qaida probabil va reveni", a subliniat Ben Wallace.

Situaţia de securitate din Afganistan s-a agravat în ultimele zile. Combatanţii talibani au ocupat 18 dintre cele 34 de capitale provinciale, inclusiv oraşele Kandahar şi Herat, al doilea, respectiv al treilea ca mărime din Afganistan. Talibanii au intensificat atacurile şi asupra capitalei ţării, Kabul.

Preşedintele afgan, Ashraf Ghani, a denunţat decizia Statelor Unite de a retrage "brusc" trupele din Afganistan, explicând că aceasta este principala cauză a deteriorării situaţiei în materie de securitate. "Situaţia actuală este cauzată de hotărârea luată în mod brusc" de Statele Unite privind retragerea trupelor din Afganistan, a afirmat preşedintele Ashraf Ghani. De altfel, Ashraf Ghani a acuzat Statele Unite că au impulsionat "distrugerea" Afganistanului prin "legitimarea" insurgenţilor talibani, cu care Washingtonul a negociat direct şi a semnat în 2020 un acord de pace.

Administraţia de la Kabul a propus, în cadrul negocierilor care se derulează în Qatar, împărţirea puterii cu Mişcarea talibanilor, în schimbul încetării confruntărilor militare în Afganistan, au declarat surse guvernamentale de la Kabul.