Vestele galbene" au ieşit în stradă pentru al zecelea weekend la rând în Franţa

Peste 84.000 de oameni au luat parte la proteste împotriva preşedintelui Emanuel Macron şi a guvernului francez. În multe oraşe manifestaţiile s-au lăsat din nou cu acte de huliganism, violenţă şi confruntări cu forţele de ordine.

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

Peste 84.000 de oameni au luat parte la proteste împotriva preşedintelui Emanuel Macron şi a guvernului francez. În multe oraşe manifestaţiile s-au lăsat din nou cu acte de huliganism, violenţă şi confruntări cu forţele de ordine. Zeci de oameni au fost arestaţi, dintre care 30 doar la Paris.

Peste 7.000 de oameni au protestat pe străzile Parisului până la lăsarea serii, cu 1.000 mai puţin decât în urmă cu o săptămână. Manifestanţii s-au strâns la Domul Invalizilor, în apropierea sediului Adunării Naţionale, şi au mărşăluit pe malul stâng al Senei.

În Lyon, Nantes, Bordeaux şi Angers, mai multe magazine, maşini şi tomberoane au fost vandalizate sau incendiate. Oamenii legii au intervenit cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a-i potoli pe protestatari, care îi acuză însă şi de folosirea gloanţelor din cauciuc.

Zeci de oameni au fost arestaţi, dintre care 30 la Paris, iar poliţia susţine că mai mulţi protestatari reţinuţi au avut asupra lor arme albe.

Manifestaţia începută în 17 noiembrie din cauza unei măriri la preţul carburanţilor s-a transformat, după obţinerea amânării scumpirilor, într-o largă mişcare împotriva administraţiei Macron.

În încercarea de a reduce nemulţumirea publică, preşedintele Macron a lansat o serie de dezbateri naţionale, care se vor încheia pe 15 martie.

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei: Pentru mine această dezbatere are misiunea de a ajunge la un consens prin deliberări, prin renunţarea la anumite cereri, adăugând şi corectând lucruri pe care le-am făcut în ultimii ani.

În cadrul acestei dezbateri cetăţenii sunt invitaţi să îşi exprime opiniile pe teme ca taxele, organizarea statului şi a administraţiei publice, statutul cetăţeniei sau exercitarea democraţiei.