O lună de la invadarea regiunii Kursk. Zelenski, la Ramstein: Ucraina controlează 1300 de km pătraţi. Ruşii au pierdut 6000 de soldaţi
Război în Ucraina. La fix o lună de la invadarea regiunii ruse Kursk, Volodimir Zelenski a ajuns în Germania, la baza Ramstein, unde a cerut apărare antiaeriană și arme cu rază lungă de acţiune. Preşedintele ucrainean a declarat că forțele sale armate controlează 1.300 de km pătraţi din Federația Rusă iar trupele ruse au pierdut peste 6.000 de soldați în Kursk.
De Redactia Observator la 06.09.2024, 13:21Președintele Volodimir Zelenski a sosit vineri la baza Ramstein din Germania pentru a participa la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei. A cerut iar accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană și arme cu rază lungă.Grupul de Contact, condus de SUA, este format din 50 de țări, inclusiv toți cei 32 de membri NATO, și a fost creat pentru a coordona livrările de armament către Ucraina.
Zelenski le cere aliaţilor reuniţi în Germania mai multe arme pentru a respinge Rusia
Liderul de la Kiev susţine că Forțele Armate Ucrainene controlează 1.300 de kilometri pătrați în regiunea Kursk, adică peste 100 de aşezări, în principal sate. "Astăzi se împlinește exact o lună de la începutul operațiunii noastre în regiunea Kursk din Rusia. Este granița de unde Putin se pregătea să răspândească războiul pe teritoriul ucrainean. Se pregătea să lanseze o nouă ofensivă împotriva noastră spre orașul Sumî, am schimbat jocul și împingem războiul pe teritoriul Rusiei cu ajutorul contraofensivei noastre", a declarat Zelenski la Ramstein.
Zelenski susţine că trupele ruse au pierdut aproximativ 6.000 de soldați, uciși și răniți,în timpul ofensivei ucrainene în Kursk. "O parte semnificativă a acestui teritoriu a fost pur și simplu abandonată de trupele rusești. Pur și simplu au fugit când au văzut că trupele noastre se apropie", a spus Zelenski.
- Moment important în războiul din Ucraina. Marea Britanie a anunţat că va livra 650 de rachete Kievului
- Şeful armatei ucrainene explică strategia şi obiectivele invaziei din Kursk. El susţine că înaintarea ruşilor...
- Vladimir Putin dezvăluie care este "datoria sfântă" a armatei sale în Ucraina
- Ucraina vrea să păstreze teritoriul din Kursk pentru a-l forţa pe Putin să vină la negocieri
Zelenski a cerut mai multe arme de la aliaţii Ucrainei reuniţi în Germania, pentru a respinge forţele ruse de pe teritoriul ucrainean şi în special din regiunea Doneţk. "Lumea dispune de suficiente sisteme de apărare aeriană pentru a garanta că teroarea rusă nu va avea rezultat şi eu vă îndemn să fiţi mai activi în această muncă alături de noi asupra apărării aeriene", a declarat liderul ucrainean în timpul reuniunii de la baza americană Ramstein, în vestul Germaniei, cerând de asemenea ca Ucraina să fie autorizată să folosească arme cu rază de acţiune lungă "nu doar pe teritoriul ocupat de la Ucraina, ci şi pe teritoriul rus".
Operațiunea ucraineană în Kursk a început pe 6 august. Pe 10 august, în a cincea zi, Zelenski a recunoscut oficial incursiunea. Pe 27 august, comandantul șef al Forțelor ArmateUucrainene, Oleksandr Sirskî, a anunțat că Ucraina a capturat 594 de soldați inamici și controlează peste 100 de așezări, adică 1.294 de kilometri pătrați. Potrivit lui Zelenski, operaţiunea vizează printre altele şi crearea unei zone tampon care să stea în calea operațiunilor militare ruse împotriva Ucrainei.
Unul din obiectivele declarate ale Kievului este să oblige Rusia să îşi redesfăşoare forţele aflate în ofensivă în Doneţk. Moscova nu a urmat însă această strategie şi pare să intenţioneze continuarea cu orice preţ a ofensivei în direcţia nodului feroviar şi rutieri Pokrovsk, vital pentru logistica armatei ucrainene în estul ţării.
Vladimir Putin a minimizat amploarea operaţiunii ucrainene din Kursk. "Obiectivul inamicului (în atacul din regiunea Kursk din vestul Rusiei - n. red.) este să ne neliniştească şi să ne agite ca să ne redesfăşurăm trupele dintr-o zonă în alta şi să ne oprim ofensiva în zone-cheie, în special în Donbas, a cărui eliberare este prioritatea noastră numărul unu", a spus Putin pe 5 septembrie.
CIA se aşteaptă ca rușii să lanseze o contraofensivă pentru a relua controlul asupra teritoriului din Kursk ocupat de armata ucraineană. Cu toate astea, site-ul de ştiri şi investigaţii în limbă rusă Meduza, a relatat, citând surse apropiate Kremlinului, că Moscova este mai puţin preocupată de o recucerire rapidă în Kursk. După şocul iniţial, a fost important ca populaţia să se obişnuiască cu ceea ce oficialii ruşi au numit "o nouă normalitate", adică prezenţa unor trupe străine atacatoare, care inevitabil vor fi alungate din nou, a scris Meduza. CIA a evaluat că Ucraina controlează de fapt 777 de km pătraţi în Kursk. O estimare similară a fost făcută şi de alţi analişti militari.
O analiză publicată de Foregin Affairs despre riscurile și recompensele ofensivei ucrainene în Kursk ridică semne de întrebare dacă Ucraina poate apăra în următoarele luni acest teritoriu avertizând că cu cât avansează mai adânc în Rusia, cu atât este mai mare riscul de supraextindere a resurselor ucrainene.
NATO: E dificil de anticipat cum va evolua situaţia în Kursk
Ucraina a realizat mult în ofensiva sa din regiunea Kursk de pe teritoriul rus dar este dificil de spus cum va evolua situaţia în continuare, a declarat joi, la Oslo, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. "Numai ucrainenii pot face alegerile dificile care sunt necesare, precum să-şi desfăşoare forţele şi ce tip de război este potrivit în această situaţie", a spus Stoltenberg.
Stoltenberg a spus că Ucraina are dreptul la autoapărare, inclusiv cu rachete cu rază lungă de acţiune care pot lovi ţinte militare pe teritoriul rus. "Sunt bucuros că multe state NATO au dat această oportunitate, iar cele care au încă restricţii le-au uşurat pentru ca Ucraina să se poată apăra", a spus Stoltenberg.
Zelenski le-a cerut aliaţilor să ajute cu sisteme de apărare aeriană şi să înlăture restricţiile care împiedică Kievul să utilizeze armele donate pentru lovituri cu rază lungă pe teritoriul rus. Stoltenberg a declarat anterior în cadrul unei conferinţe de presă că nu vede nicio ameninţare militară imediată pentru ţările NATO, dar a precizat că există un pericol constant de terorism, atac cibernetic şi terorism.