Oligarhul moldovean Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare pentru fraudă. Maia Sandu: "Acest lucru a fost cerut de cetăţeni"

Curtea de Apel Chişinău a dat joi verdictul în dosarul „Frauda Bancară” în care este vizat oligarhul Ilan Şor. Deputatul prorus, care a fugit din ţară şi este dat în urmărire internaţională, a fost condamnat la 15 ani de închisoare - pedeapsă dublă faţă de cea pronunţată în primă instanţă - şi, totodată, i s-a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Evenimentul a provocat în Republica Moldova un val de reacţii în mediul online. Majoritatea cetăţenilor au salutat hotărârea justiţiei, considerând că aceasta face dreptate societăţii moldoveneşti. Cu toate acestea, au fost şi din cei care au reacţionat mai puţin pozitiv, şi nu din cauza veridictului, ci pentru că justiţiei „nu i s-a atribuit niciun merit” pentru tragerea la răspundere a liderului Partidului „ŞOR”, transmite News.ro.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Sustragerea, între 2014 şi 2015, de la trei dintre cele mai mari bănci Republica Moldova a unui miliard de lei s-a făcut printr-o schemă complicată şi prin complicităţi ale puterii. Valoarea banilor pierduţi s-a ridicat la acel moment la echivalentul unei optimi din producţia naţională anuală. Moldova i-a încarcerat deja pe fostul premier Vlad Filat şi pe omul de afaceri Veaceslav Platon în legătură cu scandalul, în care banii au fost sifonaţi ani de zile peste hotare prin împrumuturi dubioase, schimburi de active şi tranzacţii cu acţionari.

Ilan Şor a fost asociat cu cel considerat „creierul” acestui furt, Vlad Plahotniuc, care a exercitat o influenţă politică şi financiară uriaşă în calitate de lider al Partidului Democrat. În 2020, procurorii moldoveni l-au acuzat pe Plahotniuc de constituire a unui grup infracţional organizat, extorcare şi fraudă în legătură cu furtul. Plahotniuc, ai cărui avocaţi neagă că ar fi fost implicat, a fugit, ca şi Ilan Şor, din ţară.

Reacția Maiei Sandu după condamnarea oligarhului

Preşedinta Maia Sandu, aleasă în 2020 pe baza promisiunii de a eradica corupţia, a declarat că sentinţa de joi este vitală ca demonstraţie publică a faptului că se face dreptate. „Acest lucru a fost cerut de noi pentru a se face dreptate poporului. Acest lucru a fost cerut de cetăţeni - ca cei care fură să întoarcă banii, iar legea să fie pusă în capul mesei. Doar aşa justiţia îşi poate căpăta legitimitatea, prin decizii legale care pedepsesc hoţii şi fac dreptate” - a scris aceasta pe Facebook.

„Sistemul de justiţie a triumfat în sfârşit în ţara noastră”, a scris şi Olesea Stamate, parlamentar din partidul de guvernământ PAS.

Fostul premier Natalia Gavriliţa, în prezent vicepreşedinte al PAS, a declarat că decizia instaţei de judecată în privinţa lui Ilan Şor aduce multă dreptate în societate. „Am obţinut finalitate în cauza fugarului Ilan Şor, care nu doar a sărăcit oamenii, dar care continuă să utilizeze banii furaţi pentru a pune la bătaie viitorul european al copiilor noştri. Decizia Curţii de Apel Chişinău, prin care Şor a fost condamnat la 15 ani de închisoare şi la restituirea a 5,3 miliarde de lei, aduce mai multă dreptate în societatea noastră. Este meritul tuturor cetăţenilor care au rezistat în perioada statului capturat, au luptat pentru schimbare, şi au avut încredere că binele va prevala. Reforma justiţiei este un proces lent, dar este singura cale spre dreptate şi prosperitate”, a spus Gavriliţa.

Cum a reacționat Ilan Șor?

Ilan Şor, al cărui partid deţine şase din cele 101 locuri din legislativul moldovean, a respins sentinţa de joi ca fiind ilegală. „Această hotărâre nu mă deranjează câtuşi de puţin şi nu o voi respecta”, a scris Şor pe Facebook. „Ea va fi anulată la două zile după ce actualul regim va fi înlocuit”, a profeţit deputatul. „Prin sentinţa de astăzi, guvernarea s-a răzbunat pentru mişcarea protestatară, pentru faptul că eu şi echipa mea luptăm pentru un trai decent pentru cetăţeni”, a menţionat el.

Şi societatea civilă a salutat decizia. Coordonatoarea de programe a centrului de informaţie Genderdoc-M, Angelica Frolov, a comentat sentinţa în privinţa lui Ilan Şor printr-o glumă: „În sfârşit Ilan a dat şi la popor ceea ce a furat”, a scris aceasta pe pagina sa de Facebook.

Activista Anneta Dabija a salutat, la rândul ei, condamnarea liderului Partidului „ŞOR”. Totodată, aceasta a venit şi cu o întrebare: „15 ani. Minunat. Ceva vreodată se va întâmpla şi cu vreunul din cazurile de construcţii ilegale şi schemele cu terenuri din Chişinău pe care le-au făcut Şor&Co?”, s-a întrebat aceasta.

Fostul procuror general, Corneliu Gurin, şi-a exprimat speranţa că măcar cu această ocazie va fi apreciată munca procurorilor. „Recunosc că azi este sărbătoare pentru mine”, a spus el. În acelaşi timp, judecătoarea Victoria Sanduţa s-a arătat nemulţumită că multe persoane şi-au asumat meritele pentru condamnarea lui Şor, în timp ce aportul sistemului judiciar a fost trecut cu vederea.

Dosarul în care a fost implicat Ilan Șor

Instanţa de judecată l-a găsit vinovat pe Ilan Şor de escrocherie şi spălare de bani. Astfel, acesta a fost condamnat în apel la 15 ani de închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Potrivit deciziei, deputatul fugar urmează să restituie statului peste 5,3 miliarde de lei. Totodată, acesta este privat de dreptul de a ocupa funcţii în sistemul bancar pentru o perioadă de 5 ani. Termenul de închisoare se va calcula din momentul reţinerii, cu includerea perioadei aflării în arest. Condamnatul poate contesta decizia Curţii de Apel la Curtea Supremă de Justiţie.

În primă instanţă, Ilan Şor a fost condamnat la 7 ani de închisoare, încă în 2017, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc, dar procesul în apel a trenat, după ce sentinţa a fost atacată. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de şedinţe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive. Liderul Partidului „ŞOR” - partid prorus, considerat principalul organizator al protestelor antiguvernamentale de la Chişinău - a fost dat în căutare internaţională la 30 iulie 2019.

Ilan Şor, care ar fi părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a ieşit de la guvernare, a acuzat că justiţia este controlată de noua guvernare şi că este supus unor „fărădelegi cinice”. Fostul primar de Orhei a mai spus că a fost nevoit să fugă - cel mai probabil, el este în Israel - din cauza ameninţărilor la care ar fi fost supus atât el, cât şi familia şi echipa lui.

La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputaţii i-au ridicat lui Ilan Şor imunitatea parlamentară. În data de 26 octombrie 2022, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a anunţat sancţiuni faţă de 21 de persoane şi entităţi cu legături în Republica Moldova. Pe lista de sancţiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupţie figurează, între alţii, Vladimir Plahotniuc, Ilan Şor şi Sara Şor.

Ulterior, la 9 decembrie, Ilan Şor şi Vladimir Plahotniuc au fost incluşi şi pe lista sancţiunilor Guvernului Marii Britanii. Potrivit deciziei autorităţilor de la Londra, toate bunurile deţinute de Plahotniuc sau Şor în Marea Britanie sau în oricare dintre teritoriile de peste mări ale Regatului Unit, cum ar fi Insulele Virgine Britanice sau Insulele Cayman, vor fi îngheţate. Cetăţenilor britanici li se va interzice orice tranzacţie economică cu oricare dintre persoanele sancţionate, cărora li se va interzice de acum înainte intrarea în Regatul Unit.