Polonia taxează discursul lui Viktor Orban de la Băile Tuşnad şi sugerează că Ungaria ar trebui să iasă din UE

Polonia a reacţionat duminică la discursul rostit de premierul maghiar Viktor Orban la Băile Tuşnad sugerându-i să iasă din Uniunea Europeană şi să facă o uniune cu Vladimir Putin şi cu alte state autoritare, dacă nu este mulţumit de deciziile UE şi NATO. În replică, ministrul de externe de la Budapesta a transmis diplomaţiei de la Varşovia că probabil „adevărul doare”, dar şi că „s-a umplut paharul” şi nu mai tolerează „provocările şi ipocrizia” actualului guvern polonez.

• O nouă viitură se îndreaptă spre România. Alertă după ce Dunărea a ieşit din matcă în mai multe ţări

După discursul lui Viktor Orban rostit sâmbătă la Băile Tuşnad, în care la un moment dat acesta a făcut reproşuri Poloniei, au izbucnit tensiuni diplomatice între Budapesta şi Varşovia. Viktor Orban a criticat ambiţiile geopolitice ale Poloniei şi a acuzat-o de ipocrizie, afirmând că în timp ce blamează Ungaria, face afaceri cu Rusia prin intermediari. Premierul ungar a criticat politicile greşite - în opinia sa - ale UE şi ale Occidentului în ansamblu. Pe de altă parte, şeful guvernului ungar l-a lăudat pe Donald Trump şi a apărat Rusia.

De asemenea, Orban a acuzat Polonia că a provocat o schimbare în echilibrul de putere din Europa prin slăbirea axei Berlin-Paris în favoarea unei noi configuraţii: Londra, Varşovia, Kiev, statele baltice şi Scandinavia. În acest fel, Grupul de la Vişegrad, care, în interpretarea lui Orban, trebuia să se bazeze pe recunoaşterea unei Germanii şi a unei Rusii puternice şi să formeze o a treia forţă importantă, a fost, de asemenea, slăbit.

„Noi nu facem afaceri cu Rusia, spre deosebire de premierul Orban, care se situează la marginea societăţii internaţionale - atât în Uniunea Europeană, cât şi în NATO”, a subliniat duminică ministrul adjunct de externe al Poloniei, Władysław Teofil Bartoszewski. De asemenea, diplomatul polonez a subliniat că discursul lui Orban a fost comentat duminică foarte negativ şi de ambasadorul SUA la Budapesta.

„Acesta a fost un atac atât asupra Poloniei, cât şi asupra SUA, asupra Uniunii Europene şi asupra NATO", a subliniat Bartoszewski. „Nu prea înţeleg de ce Ungaria mai vrea să rămână membră a unor organizaţii care îi displac atât de mult şi care se presupune că o tratează rău. De ce nu formează el (Orban) o uniune cu Putin şi cu unele state autoritare de acest tip? Principiul de bază este că, dacă nu vrei să fii membru al unui club, te poţi retrage oricând. Este cu siguranţă o politică antieuropeană, antiucraineană şi antipoloneză în acest moment", a punctat ministrul adjunct de externe de la Varşovia.

El a reamintit că Orban blochează în prezent 2 miliarde de zloţi (cca. 468 de milioane de euro) care sunt datoraţi Poloniei de către UE drept rambursare pentru echipamentul militar pe care Polonia l-a dat Ucrainei.

Reacţia Ungariei

Ministrul de externe de la Budapesta, Peter Szijarto, nu a întârziat să-i dea replica. Într-o postare pe Facebook el a reluat acuzaţia premierului Orban că Polonia dă dovadă de ipocrizie, pentru că în timp ce acuză Ungaria că importă petrol din Rusia, ea însăşi face acelaşi lucru. „Secretarul de stat polonez pentru afaceri externe a reacţionat dur la discursul de ieri de la Tuşnad... Reacţia dovedeşte adevărul zicalei maghiare: adevărul doare”, îşi începe postarea şeful diplomaţiei maghiare.

„Mult timp am tolerat provocările şi ipocrizia actualului guvern polonez, cu intenţia de a păstra frăţia polono-ungară, dar acum s-a umplut paharul”, continuă Szijjarto, al cărui guvern a avut relaţii foarte bune cu vechiul guvern naţionalist de la Varşovia, care a fost învins în alegeri, în toamna anului trecut, de coaliţia liberală a actualului premier Donald Tusk.

„Actualul guvern polonez ne critică şi ne acuză că importăm petrol din Rusia, care este esenţial pentru funcţionarea ţării, dar dacă ne uităm cu atenţie pe lista de clienţi a uneia dintre cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, găsim polonezi pe ea. Nu ar fi nimic în neregulă cu acest lucru, deoarece aprovizionarea cu energie se bazează în cele din urmă pe fundamentele fizice, dar dacă acesta este cazul, atunci nu ar trebui să fim ipocriţi şi să dăm vina pe alţii”, a punctat Szijjarto.

În prezent, Ungaria şi Slovacia sunt revoltate şi caută medierea Uniunii Europene sau arbitraj internaţinal din cauză că nu mai pot importa petrol de la compania rusă Lukoil prin conducta Drujba, care traversează Ucraina, deoarece Kievul a pus Lukoil pe lista sa de sancţiuni.