Premierul din Muntenegru, demis în urma unei moțiuni de cenzură care a fost sprijinită și de membri ai coaliție de guvernământ

Guvenul muntenegrean al premierului Zdravko Krivokapic a căzut vineri în urma unei moţiuni de cenzură a parlamentului de la Podgoriţa introdusă de partidele de opoziţie şi o grupare disidentă din coaliţia de guvernământ, informează EFE.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

Moţiunea a fost sprijinită de 43 de deputaţi, în timp ce 11 au votat împotrivă, din totalul de 81 de membri ai parlamentului.

Alianţa de centru-stânga Negru pe alb a considerat că guvernul, din care a făcut parte împreună cu o altă forţă progresistă şi un bloc pro-rus şi pro-sârb, nu avea suficient sprijin pentru a continua la putere şi a întreprinde reforme necesare pentru accelerarea intrării ţării în Uniunea Europeană.

Negru pe alb propune formarea unui nou executiv, care nu ar avea majoritate, dar ar avea sprijinul tacit al Partidului Democrat al Socialiştilor (DPS), principala forţă parlamentară, cu 30 de deputaţi, exclusă de la putere în decembrie 2020 după trei decenii în care a dominat scena politică din Muntenegru.

"Fie se formează rapid un nou guvern, fie mergem la alegeri. Nu avem timp de pierdut", a declarat viceprim-ministrul şi liderul formaţiunii Negru pe Alb, Dritan Abazovic.

Restul partidelor din coaliţie şi-au acuzat partenerul de până acum că a făcut manevre pentru a facilita revenirea la putere a DPS, partid condus de şeful statului Milo Djukanovic, prezent în viaţa politică a ţării în ultimii 30 de ani.

Aceste formaţiuni îşi propun să convină asupra unui nou executiv cu sprijinul aceloraşi formaţiuni care s-au pus de acord în decembrie 2020, plus partidele minoritare, iar în cazul în care încercarea eşuează, să se convoace alegeri anticipate.

Confruntarea dintre guvern, în care forţele progresiste şi partidele pro-ruse şi pro-sârbe coexistă în jurul Frontului Democrat (DF), şi DPS se manifestă printr-o polarizare tot mai accentuată a societăţii.

Milo Djukanovic conduce un bloc cu caracter mai naţionalist, care denunţă riscul ca forţele pro-ruse şi pro-sârbe să dilueze identitatea Muntenegrului.

DF a ameninţat cu proteste masive împotriva a ceea ce consideră că este "corupţie politică" în cazul în care DPS revine la putere, sub orice formă.

Guvernul, cu o majoritate fragilă de 41 de deputaţi, a fost marcat de disensiuni şi instabilitate.

Muntenegru, o ţară balcanică cu 620.000 de locuitori, este membru NATO din 2017 şi candidatul la aderarea la UE care a înregistrat cele mai multe progrese pe această cale.