După Turcia, şi Croaţia blochează negocierile de aderare la NATO ale Suediei şi Finlandei

Preşedintele croat Zoran Milanovic a afirmat miercuri că îl va instrui pe reprezentantul permanent al Croaţiei la NATO, ambasadorul Mario Nobilo, să voteze împotriva primirii Finlandei şi Suediei în alianţa militară occidentală până nu va fi amendată legea electorală din Bosnia-Herţegovina, informează HINA, potrivit Agerpres. 

• Formula 1, Marele Premiu de la Singapore. Lando Norris va pleca din pole position în cursa de duminică, de la ora 14:45

Potrivit lui Milanovic, Croaţia trebuie să susţină condiţionarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO de chestiunea egalităţii în alegeri a croaţilor din Bosnia-Herţegovina. "Nu este un gest împotriva Finlandei şi Suediei, ci pentru Croaţia", a insistat el. Preşedintele croat a mai spus într-o conferinţă de presă că în opinia sa croaţii din Bosnia, ca entitate politică, sunt "distruşi" şi că este în interesul Croaţiei să împiedice acest lucru.

El a adăugat că Turcia, care se opune aderării celor două state nordice la Alianţă, arată cum trebuie luptat pentru interesele naţionale şi "cu siguranţă nu va renunţa până nu va obţine ceea ce vrea", în timp ce Croaţia se comportă exact contrar.

"Putem discuta despre Ucraina, dar nu este o problemă arzătoare pentru noi. Aceasta este", a insistat el, respingând criticile premierului şi ministrului de externe în sensul că reputaţia Croaţiei poate avea de suferit cu o asemenea poziţie. "Sunt gata să-mi asum vina. Am spus că pentru mine croaţii din Bosnia-Herţegovina sunt mai importanţi decât toată graniţa ruso-finlandeză", a subliniat Milanovic. Preşedintele croat a îndemnat totodată parlamentul să nu ratifice acordul de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO. 

De ce nu vor Turcia şi Croaţia ca Finlanda şi Suedia să intre în NATO

Finlanda şi Suedia au depus împreună miercuri cererile de aderare la sediul NATO de la Bruxelles, într-un gest simbolic, menit să arate unitatea Occidentului în faţa ameninţării ruse. Deşi au armate moderne şi puternice, Finlanda şi Suedia au fost până azi neutre şi nu intenţionau să renunţe la acest statut, dacă Rusia nu ar fi invadat Ucraina. 

Dacă Suedia şi Finlanda vor fi primite în Alianţă, Rusia va avea de apărat o graniţă cu NATO de două ori mai extinsă.  Acum, cererile de aderare trebuie analizate de cele 30 de țări membre. Numai că Turcia a blocat deja adoptarea unei proceduri care ar fi accelerat negocierile. Preşedintele Erdogan este nemulţumit de faptul că Suedia şi Finlanda găzduiesc rebeli kurzi şi membri ai unei organizaţii turceşti pe care o consideră teroristă. 

Exemplul lui Erdogan a fost preluat şi de preşedintele Croaţiei care a ordonat ambasadorului ţării sale la NATO să blocheze aderarea Suediei şi Finlandei. Motivul nu are nicio legătură cu cele două ţări sau cu Rusia. Liderul de la Zagreb doreşte să facă, în acest fel, presiuni pentru modificarea constituţiei din Bosnia Herţegovina care, în opinia sa, defavorizează comunitatea croată.

Statele Unite au început negocieri pentru a înlătura obiecţiile Turciei. Preşedintele Finlandei şi premierul Suediei vor fi primiţi astăzi la Casa Albă, într-un gest de sprijin şi solidaritate. "Liderii Finlandei şi Suediei vin să mă vadă, joi, şi cred că totul va fi în regulă. N-am de gând să mă duc în Turcia, dar cred că va fi în regulă." , a spus Joe Biden.  Între timp, NATO continuă să îşi consolideze apărarea în regiunea noastră. Grupul de luptă din România a fost activat. Este condus de Franţa şi va avea sediul la Cincu.