Ce vrea Erdogan în schimbul susținerii aderării Finlandei și a Suediei la NATO

Una dintre cele mai importante condiții pe care Turcia le impune Suediei și Finlandei vizează îngrijorările sale legate de milițiile care au apărut în cadrul minorității kurde, atât pe teritoriul său, cât și în Siria învecinată. Existența acestor miliții reprezintă un motiv de controverse cu actualii membrii ai NATO, nu doar cu cele două state care își doresc să adere la alianță. Mai exact, deși Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) este recunoscut ca organizație teroristă, ramura sa din Siria a fost înarmată de mai mulți membrii ai alianței nord-atlantice în lupta contra Statului Islamic.

Turcia cere ca Suedia și Finlanda să denunțe public nu numai PKK, ci și afiliații săi înainte de a li se permite să adere la NATO. Oficialii turci au subliniat că desemnarea PKK ca organizație teroristă nu este suficientă: nordicii trebuie să facă eforturi pentru a-i captura pe membrii acestei organizații de pe teritoriilor lor.

Accesul la arme și lecțiile trecutului

În 2019, Suedia și Finlanda, alături de alte state, au impus un embargou asupra vânzărilor de arme către Turcia, pe fondul acțiunilor militare împotriva ramurei din Siria a PKK. Acum, regimul lui Erdogan își dorește ridicarea acestuia. Deși comerțul cu arme al Turciei cu cele două țări este neglijabil oficialii au declarat că, în principiu, Ankara nu va accepta extinderea unei alianțe militare în țările care blochează vânzările de arme. Ministrul de externe Mevlut Cavusoglu a declarat public acest lucru, adăugând că restricțiile privind armele sunt "împotriva spiritului" unei alianțe.

Pornind de la experiența conflictelor armate și diplomatice cu Grecia, Turcia își propune să nu mai repete greșelile trecutului și să nu accepte o alianță cu nordicii înainte ca toate conflictele cu aceștia să fie lichidate. În timp ce oficialii au declarat că Turcia nu dorește să negocieze alte probleme dincolo de pozițiile Finlandei și Suediei privind minoritatea kurdă, nemulțumirile Ankarei față de NATO sunt profunde, iar lista de dorințe este ceva mai lungă.

Turcia dorește să fie reinclusă în programul F-35, din care a fost interzisă după ce a cumpărat sisteme de apărare antirachetă S-400 din Rusia. De asemenea, are o cerere care vizează direct SUA, aceea de a achiziționa zeci de avioane de război F-16 și kituri de upgrade pentru flota sa existentă.

Oficialii au respins ideea că opoziția Turciei față de Suedia și Finlanda are de-a face cu legăturile sale cu Rusia sau cu prietenia președintelui Recep Tayyip Erdogan cu Vladimir Putin. În ceea ce privește războiul din Ucraina, turcii au încercat să se plaseze pe o poziție de intermediar între combatanți, găzduind mai multe runde de negociere.

 Erdogan a cerut miercuri extrădarea a 30 de ”terorişti”

Turcia a blocat începutul negocierilor de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei, a spus miercuri pentru Financial Times surse din Alianţa nord-atlantică. Astfel, Consiliul Nord-Atlantic, care guvernează Alianţa, nu a putut lua decizia de a începe procesul de aderare, aşa cum era planificat. Suedia şi Finlanda şi-au depus oficial cererile de aderare într-o ceremonie online desfăşurată miercuri.

Recep Tayyip Erdogan a ținut miercuri în parlament  n discurs critic la adresa celor două țări nordice și a transmis că ţara sa nu poate accepta o extindere ce ar compromite securitatea Alianţei. El a amintit că Ankara consideră că Suedia şi Finlanda susţin terorismul, reproşându-le celor două ţări nordice că adăpostesc membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), clasificat ca organizaţie teroristă de Ankara, precum şi de SUA şi UE. Luni, canalul de televiziune turc TRT Haber a anunţat că Suedia şi Finlanda nu au aprobat repatrierea a 33 de persoane cerută de Turcia. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰