Preţul plătit de europeni pentru a pune capăt şantajului gazului rusesc: duş de 5 minute şi fără aer condiţionat

Austeritate ca pe vremea comunismului. Este scenariul spre care se îndreaptă tot mai multe state europene din cauza războiului din Ucraina. În Germania, oamenii sunt îndemnaţi să circule mai rar cu maşina personală, să folosească apa rece, în loc de caldă şi să închidă mai des aerul condiţionat. Grecia, pentru a reduce consumul, dă bani oamenilor să-şi cumpere electrocasnice mai eficiente energetic. Iar mai multe ţări plănuiesc redeschiderea centralelor pe cărbune.

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

Trebuie să facem toţi economie, pentru a scăpa de dependenţa de Rusia. Aşa promovează statul german campania de austeritate energetică. Oamenii sunt îndemnaţi să nu stea la duş mai mult de cinci minute şi să folosească mai mult apa rece, să înlocuiască aerul condiţionat cu statul la umbră sau să dezgheţe mai des frigiderul, ca să consume mai puţin curent. Oalele să aibă capac atunci când sunt pe foc, cuptorul să nu mai fie preîncălzit sau să se gătească la temperatură mai mică. E soluţia autorităţilor pentru a micşora consumul de energie şi, astfel, şi facturile.

Pentru a şantaja Europa, Moscova a început să taie sau să reducă livrările

În disperare de cauză, autorităţile închid ochii la poluarea mediului şi anunţă că repun în funcţiune centralele electrice pe cărbune. Promit că va fi o măsură temporară, doar cât să aibă timp să înlocuiască gazul rusesc. "Este ca un fel de skandenberg, în care Putin are acum braţul mai puternic, dar asta nu înseamnă că nu putem şi noi deveni mai puternici cu puţin efort", a declarat Robert Habeck, vicecancelar al Germaniei. În cărbune speră să-şi găsească salvarea de la o iarnă în frig şi Austria şi Olanda, care anunţă că vor repune şi ele în funcţiune astfel de centrale.

În Grecia, pe lângă austeritatea energetică, statul a anunţat că îi va ajuta pe oameni să reducă costul facturilor şi le va da bani pentru a-şi cumpăra electrocasnice noi. Vor primi înapoi între 30% și 50% din preţ şi îşi pot cumpăra până la trei aparate noi, precum, aere condiţionate, frigidere sau congelatoare, dintre cele care au un consum mic de energie. "Este foarte greu pentru toată lumea, încercăm să ne acomodăm pentru că nu avem altă soluţie", a declarat Daniela Lazăr, o româncă ce locuieşte în Grecia.

Pentru a şantaja o Europă prea dependentă de gazele ruseşti, Moscova a început să taie sau să reducă livrările. Nu mai primesc gaze Polonia, Bulgaria, Finlanda, Olanda, iar pentru Germania, Grecia şi Italia livrările s-au redus cu până la 60%. Numai săptămâna trecută preţul la gaze a crescut cu 70%. Un megawatt pe oră ajunsese să coste 146 de euro, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 30% pe zi. "Trebuie să diversificăm portofoliul de surse de energie. E foarte clar că România era pe locul 2 în Uniunea Europeană. Este şi acum, încă, pentru că are şi cărbune, şi nuclear, şi hidro, şi eolian, şi fotovoltaic, şi hidrocarburi şi biomasă", a declarat Ionuţ Purica, expert în energie.

În acelaşi timp, criza gazului rusesc a dus la creşteri de preţuri şi facturi mai mari în toată Europa, iar oamenii nu-s convinşi că recomandările de economisire vor folosi la ceva. În Belgia, peste 70 de mii de persoane au ieşit în stradă să protesteze tocmai faţă de preţurile tot mai mari. Protestul a dus la anularea tuturor zborurilor pe aeroportul din Bruxelles, iar metroul a funcționat parțial. În Marea Britanie a fost organizată azi cea mai mare grevă feroviară din ultimii 30 de ani. Peste 40.000 de oameni au cerut salarii mai mari şi condiţii de muncă mai bune.