Proteste violente în Israel după adoptarea controversatei legi a Justiţiei. Premierul Netanyahu spune că votul era necesar

Mai multe persoane au fost rănite în Israel, în cursul unor proteste de amploare faţă de adoptarea primei legi din controversata reformă a justiţiei. Poliţia a recurs la tunuri cu apă împotriva miilor de oameni care au blocat artere importante din Ierusalim şi Tel Aviv. Reforma justiţiei, care limitează sever prerogativele Curţii Supreme, a fost condamnată, de luni de zile, nu doar de manifestanţii din stradă ci chiar şi de Casa Albă.  Prima lege din pachetul de reformă a fost, totuşi, votată la limită de parlament, după ce deputaţii opoziţiei au părăsit sala în semn de protest.

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

Amendamentul care limitează puterile Curţii Supreme de a anula unele decizii guvernamentale dacă le consideră "nerezonabile" a trecut cu 64 de voturi la 0, după ce parlamentarii opoziţiei au boicotat şedinţa în semn de protest, unii dintre ei strigând: "Să vă fie ruşine!"

Demonstraţiile împotriva acestei legislaţii au început încă de dimineaţă, poliţia îndepărtând protestatarii care se legaseră cu lanţuri de stâlpi şi blocaseră drumul din faţa Parlamentului. Până seara, mii de persoane au ieşit pe străzile din întreaga ţară, au blocat autostrăzile, au ridicat baricade şi s-au confruntat cu poliţia. Poliţia israeliană a anunţat că cel puţin 19 persoane au fost arestate luni.

Protestatarii care se îndreptau spre Ierusalim au blocat o autostradă din apropierea parlamentului şi au fost evacuaţi de poliţie, care i-a târât pe asfalt şi a folosit tunuri cu apă, inclusiv unul care a pulverizat o substanţă urât mirositoare.

În Tel Aviv, poliţia călare a încercat să disperseze o mulţime pe autostrada principală, unde protestatarii au aprins mici incendii. În afara oraşului, un şofer a intrat într-un grup restrâns care bloca un drum, rănind uşor trei persoane, a declarat poliţia, adăugând că proprietarul maşinii a fost arestat ulterior.

Reacţii din lumea politică

Cu toate acestea, guvernul a rămas ferm. Ministrul justiţiei, Yariv Levin, unul dintre arhitecţii pachetului legislativ prezentat de Netanyahu ca fiind necesar pentru a crea mai mult echilibru între ramurile guvernului, a numit votul de luni un "prim pas". Amendamentul votat luni face parte din modificări judiciare mai ample pe care guvernul le-a anunţat în ianuarie, la scurt timp după ce a fost învestit. Guvernul spune că sunt necesare aceste modificări pentru a contracara o Curte Supremă despre care spune că a devenit prea intervenţionistă din punct de vedere politic.

Criticii spun că modificările vor deschide uşa abuzurilor de putere prin eliminarea controalelor eficiente asupra autorităţii executivului.

Modificările planificate au provocat luni de proteste fără precedent la nivel naţional şi au stârnit îngrijorare în rândul aliaţilor din străinătate cu privire la sănătatea democratică a Israelului.

La câteva minute după votul de luni, un grup de monitorizare politică şi liderul opoziţiei centriste au declarat că vor face apel împotriva legii chiar la Curtea Supremă.

Şeful federaţiei sindicale Histadrut, după ce nu a reuşit să medieze un compromis între coaliţia naţionalist-religioasă şi partidele de opoziţie, a ameninţat că va declara o grevă generală dacă guvernul va continua cu măsurile "unilaterale".

Un membru important al opoziţiei, Benny Gantz, a promis că va anula legislaţia, în timp ce liderul opoziţiei, Yair Lapid, a declarat: "Acest guvern poate câştiga bătălia, dar nu şi războiul".

Seara, în timp ce protestele făceau ravagii pe străzile din Israel, premierul Neatanyahu - proaspăt externat din spital - a apărut la televiziune şi a declarat că va căuta dialogul cu opoziţia cu scopul de a ajunge la un acord global până la sfârşitul lunii noiembrie. Însă el a calificat luni drept un "pas democratic necesar" aprobarea de către Parlament a unei măsuri cheie din controversatul proiect de reformă judiciară al guvernului său de dreapta, care a declanşat o amplă mişcare de protest.

Reacţia lui Netanyahu

"Scopul acestui pas este de a restabili un echilibru al puterii (...) şi am supus (această măsură) la vot pentru ca guvernul ales să poată duce o politică în conformitate cu decizia majorităţii cetăţenilor", a declarat Netanyahu într-un discurs televizat.

Netanyahu a anunţat luni că doreşte să negocieze cu opoziţia următoarea etapă a proiectului de reformă şi să "conducă un dialog". După vot, ministrul justiţiei, Yariv Levin, care a fost în spatele proiectului de lege, a declarat că doreşte să "ajungă la un acord" asupra următoarelor etape, "în interesul naţiunii".

Benjamin Netanyahu, în vârstă de 73 de ani, a luat parte la vot după ce a părăsit spitalul unde fusese internat pentru a i se implanta un stimulator cardiac.

Măsura votată luni, prima din pachetul de legi vizând reforma justiţiei, împiedică Curtea Supremă să anuleze o decizie guvernamentală dacă apreciază că nu este "rezonabilă". Ea a fost aprobată în primă lectură la 11 iulie.

În ianuarie, această aşa-numită clauză de "rezonabilitate" l-a obligat pe Netanyahu, în urma intervenţiei Curţii Supreme, să îl demită pe numărul doi din guvern, Arie Dery, care fusese condamnat pentru fraudă fiscală.

Reforma preconizată de guvernul lui Netanyahu, care include partide ultraortodoxe şi de extrema dreapta, vizează, de fapt, să crească puterea aleşilor asupra celei a sistemului judiciar. Criticii săi o văd ca pe o ameninţare la adresa democraţiei şi se tem că ar putea deschide calea unor excese autoritare.

Preşedintele israelian Isaac Herzog a condus negocieri de ultim moment pentru a ajunge la un compromis între opoziţie şi guvern, invocând "o urgenţă naţională".

Criza a provocat o divizare profundă în societatea israeliană şi s-a infiltrat în armată, liderii protestatarilor spunând că mii de rezervişti voluntari nu se vor prezenta la datorie dacă guvernul continuă cu planurile sale, 00iar foşti ofiţeri de rang înalt au avertizat că pregătirea de război a Israelului ar putea fi pusă în pericol.

Reacţia Casei Albe

După adoptarea legii, Casa Albă şi-a repetat apelul către liderii israelieni de a lucra pentru a obţine "un consens cât mai larg posibil" prin dialog politic.

Luni, Casa Albă a calificat aprobarea acestei legi drept "regretabilă". "Este regretabil că votul de astăzi a avut loc cu o majoritate atât de redusă", a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre. "Prieten de lungă durată al Israelului, preşedintele Biden a spus în mod public şi privat că schimbările majore într-o democraţie, dacă vor să reziste, necesită un consens cât mai larg posibil", a adăugat purtătoarea de cuvânt într-un comunicat.

Principalii indici bursieri de la Tel Aviv s-au prăbuşit cu până la 2,5% după votul din Knesset, iar shekelul a scăzut cu 1% în raport cu dolarul.