Protestele faţă de turismul excesiv continuă. Spaniolii spun că au atins pragul sărăciei. Cât a ajuns să coste un apartament cu 2 camere în Tenerife

55.000 de oameni au protestat în insula Tenerife şi au cerut autorităţilor să limiteze temporar turismul. Locuitorii se plâng că viaţa a ajuns prea scumpă pentru ei din cauza exploziei de locuinţe pentru închiriat şi a înmulţirii hotelurilor. Anul trecut, în Tenerife au fost de şapte ori mai mulţi vizitatori decât localnici. Peste tot în lume, locuitorii oraşelor turistice se plâng de presiunea fenomenului numit hiperturism.

• ANCHETĂ. Scoici cu substanţe cancerigene şi metale grele, la restaurante. Pescarii le adună din zone interzise

Pe cea mai mare insulă a arhipelagului Canare din Oceanul Atlantic, oamenii au ieşit pe străzi cu pancarte şi un slogan comun - nu vrem să vedem cum moare Tenerife. Se plâng că valurile de turişti pun presiune asupra mediului, infrastructurii şi a numărului de locuinţe disponibile. Cer autorităţilor să limiteze achiziţia proprietăţilor de către străini.

Cât a ajuns să coste un apartament cu 2 camere în Tenerife

14 milioane de turişti şi-au petrecut vacanţa, anul trecut, în paradisul cu o populaţie de puţin peste două milioane. Din cauza cererii mai pentru terenuri pe care se ridică noi şi noi hoteluri, 2.470 euro/mp2 terenurile se vând şi cu 2.500 de euro metru pătrat, iar un apartament cochet cu două camere, parcare şi balcon ajunge la 500.000 de euro.

Javier Marrero - protestatar: Teritoriul nostru este suprasaturat cu construcţii şi clădiri ce sunt complet distruse, în special cele inutile sectorului turistic. Facem speculă cu terenul şi lăsăm zonele naturale complet neprotejate.

Oamenii din Tenerife sunt supăraţi şi pentru că trei din 10 localnici sunt în pragul sărăciei, deşi turismul aduce, în medie, 17 miliarde de euro pe an la buget.

Daniel Duque, activist: Nu vorbim doar despre proiectele de turism. Cozile, munca grea, şomajul, oboseala.oamenii care s-au săturat de asta.

Proteste au fost şi în Portugalia. Turismul a adus anul trecut venituri-record, de 25 de miliarde de euro, dar localnicii din Lisabona au ieşit pe străzi la începutul lunii. Chiria medie pentru un apartament cu un dormitor a ajuns de două ori mai mare decât salariul minim.

Oamenii protestează şi în Bracelona, Mallorca şi Ibiza

Localnicii din cele mai frumoase oraşe ale Europei sunt copleşite de turismul excesiv. Compromisul dintre calitatea vieţii şi veniturile aduse de industrie este uneori imposibil de acceptat.

Florin Căruceru, jurnalist Observator: Paradisul pierdut din cauza supraturismului a stârnit proteste furioase ale localnicilor în locuri pe unde ne place şi nouă, românilor, să ne plimbăm. Avem pe listă Ibiza, Tenerife, Barcelona, Mallorca, Veneţia, Dubrovnik şi Hallstatt din Austria. Poate nu îţi spune nimic numele, dar Hallstatt, orăşel cu 700 de locuitori ajunge să fie asediat în vârf de sezon şi de 10 mii de turişti pe zi. Casele sale vechi, în culori pastelate, se reflectă în apele unui lac cristalin, înconjurat de Alpii maiestuoşi. Peisajul atrage mai ales vizitatori din Asia, după ce orăşelul a apărut într-o dramă romantică sud-coreeană. CG1 Oraşele mari au probleme şi mai mari. Veneţia a ajuns la 21 de turişti pe cap de locuitor, la Asmterdam proporţia localnici - vizitatori este 15 la unu, iar la Roma, 6 la unu.

Veneţia a pierdut peste 125.000 de locuitori în ultimii 70 de ani, sătui de aglomeraţie şi alungaţi de preţurile în creştere, pe care doar un turist le poate suporta. Ca să îi protejeze de turismul de o zi, Primăria a introdus o taxă de 5 euro pentru vizitatorii care nu rămân peste noapte.

Mihaela Călin, jurnalist Observator: Este abia luna aprilie, iar Piaţa San Marco este plină de turişti. Toate limbile pământului le aud în jurul meu. În plin sezon, însă, în Veneţia ajung, în fiecare zi, peste 100.000 de turişti, iar într-un an întreg câteva zeci de milioane, peste 30 de milioane - prea mult, spun autorităţile, pentru vechiul oraş.

Barcelona duce şi ea un război cu hiperturismul. A şters din Google Maps o linie de autobuz care ducea la Park Guell, pentru că locuitorii din zonă nu mai aveau loc în vehicule de atâţia turişti.