Reacţia NATO după ce proruşii au câştigat alegerile în Georgia, dar opoziţia acuză fraude

Alegeri contestate în Georgia. Preşedinta ţării şi opoziţia nu recunosc înfrângerea şi îndeamnă la proteste în stradă. Washingtonul şi Bruxellesul cer o anchetă cu privire la posibile fraude electorale. Şi NATO insistă ca informaţiile despre neregulile semnalate la alegerile parlamentare din Georgia să fie investigate.

• Ploi, lapoviţă şi ninsori, din această noapte. Se răceşte în majoritatea zonelor, la munte se va depune strat de zăpadă

Alianţa Nord-Atlantică a cerut luni o anchetă "aprofundată" cu privire la informaţiile despre presupusele nereguli în alegerile parlamentare de sâmbătă din Georgia, care au fost câştigate de partidul de guvernământ "Visul georgian", pe care opoziţia îl acuză că ar fi apropiat de Kremlin.

"Misiunea internaţională de observare a alegerilor a semnalat că scrutinul s-a desfăşurat în Georgia în condiţii inegale, ceea ce subminează încrederea publică în rezultat", a scris purtătoarea de cuvânt a NATO, Farah Dakhlallah, pe contul său de pe reţeaua de socializare X. "Informaţiile despre încălcările legate de alegeri trebuie să facă obiectul unei anchete aprofundate", a adăugat ea.

Misiunea de observatori a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a subliniat duminică buna organizare, prezenţa ridicată la vot şi diversitatea opţiunilor la alegerile legislative din Georgia, desfăşurate cu o zi înainte, al căror rezultat a fost respins de opoziţie, dar a denunţat "numeroase cazuri de constrângere" asupra alegătorilor.

La conferinţa de presă a OSCE de la Tbilisi, şeful misiunii Pascal Allizard a recunoscut "buna gestionare a alegerilor şi informarea activă a alegătorilor", precum şi "buna organizare" a scrutinului. "Alegătorii au avut o mulţime de opţiuni din care să aleagă (...) dar au existat multe cazuri de constrângere. Sperăm că autorităţile alese vor rezolva aceste provocări şi vor aduce ţara mai aproape de Uniunea Europeană", a spus el.

Allizard, care a remarcat "polarizarea ridicată" a societăţii georgiene, a menţionat că a primit informaţii despre "presiuni asupra alegătorilor care lucrează în instituţii de stat, ceea ce ridică îndoieli cu privire la faptul că aceştia au putut vota fără să le fie teamă". În plus, el a constatat un "dezechilibru în finanţarea partidelor în favoarea formaţiunii de guvernământ" Visul georgian.

Şeful misiunii Biroului pentru instituţii democratice şi drepturile omului (ODHIR), Eoghan Murphy, a remarcat, de asemenea, "polarizarea" prezentă în Georgia. "Toţi au fost liberi să participe la campania electorală (...) dar au existat cazuri de ameninţări şi constrângere a angajaţilor instituţiilor de stat", a spus el. 

Washingtonul şi Bruxellesul cer o anchetă 

Partisul Visul Georgian, care se află la putere din 2012, a obţinut o victorie cu 58.04% dintre voturi, iar coaliţia proeuropeană 37,58% dintre voturi, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Preşedinta georgiană Salome Zurabişvili, care şi-a rupt relaţiile cu Guvernul, a denunţat o "falsificare totală" a alegerilor şi a atribuit-o unei "operaţiuni ruse".

Opoziţia, care a revendicat iniţial o victorie în baza unor sondaje la ieşirea de la urne, refuză să recunoască rezultatul anunţat al alegerilor şi denunţă "alegeri furate". Ea acuză partidul aflat la putere de faptul că apropie Georgia de Moscova şi o îndepărtează de o aderare la Uniunea Europeană (UE) şi NATO, două obiective înscrise în Constituţie.

"Ne asociem apelurilor lansate de către observatori internaţionali şi locali în favoarea unei anchete aprofundate cu privire la toate informaţiile despre încălcări în cadrul alegerilor", a anunţat într-un comunicat secertarul de Stat american Antony Blinken. Preşedintele în exerciţiu al Consiliului European Charles Michel a îndemnat, la rândul său, să "ancheteze rapid" cu privire la "nereguli" în mod "transparent şi independent".

Premierul ungar Viktor Orban, singurul din Uniunea Europeană (UE) care a rămas apropiat Moscovei după invazia Ucrainei şi a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, urmează să îmceapă luni o vizită oficială de două zile în Georgia. El a salutat sâmbătă o ictorie "zdrobitoare" a Visului Georgian.

Guvernul urmează să dispună de 91 dintre cele 150 de mandate în Parlament, o majoritate suficientă pentru a guverna, însă sub pragul de două treimi pe care voia să o obţină pentru a modifica Constituţia, iar în virtutea acestui plan să interzică partidele prooccidentale din opoziţie.

Fostul preşedinte Mihail Saakaşvili, încarcerat în prezent, foarte critic cu Guvernul, a îndemnat la "manifestaţi masive", pentru a "arăta lumii că luptăm pentru libertate". El a declarat că "nimeni" nu ar trebui să intre în Parlament. Coaliţia Schimbării, în opoziţie, a anunţat că renun ţă la mandatele în Parlament pentru a "nu da legitimitate" scrutinului.

Georgia intră într-o "perioadă de instabilitate", declară Gela Vasadze de la Centrul de Analiză Strategică privind Georgia, însă "opoziţia nu are un lider charismatic care să canalizeze furia populară". Georgia a fost zguduită în mai de manifestaţii mari împotriva unei legi a "influenţei străine", inspirată de o legislaţie rusă cu privire la "agenţi străini", folosită pentru a zdrobi societatea civilă. Bruxellesul a "îngheţat" după acestea procesul de aderare la UE, iar Statele Unite au impus sancţiuni unor oficiali georgieni.