Reacția României la acuzațiile lui Vladimir Putin privind Baza de la Deveselu
Vladimir Putin ameninţă România, dar şi alte state europene. Ţările care s-ar oferi să găzduiască rachete americane vor deveni ţinte ale Rusiei în cazul unui război, spune liderul de la Kremlin.
De Redactia Observator la 26.10.2018, 00:29Vladimir Putin ameninţă România, dar şi alte state europene. Ţările care s-ar oferi să găzduiască rachete americane vor deveni ţinte ale Rusiei în cazul unui război, spune liderul de la Kremlin. Putin s-a arătat acuzator în privința bazei de la Deveselu. Ministrul român al Apărării a răspuns chiar în timpul manifestaţiilor de ziua Armatei Române. "Este o declaraţie tradiţională pentru preşedintele rus", spune Mihai Fifor. Ministerul de Externe, de asemenea, a reacționat.
La o conferință de presă cu Premierul Italiei, Vladimir Putin a avertizat mai întâi Europa că orice țară care ar găzdui eventuale rachete americane cu rază medie de acțiune, dacă SUA ar ieși din tratatul INF, va deveni ținta Rusiei.
Apoi, liderul de la Kremlin a acuzat Statele Unite că au încălcat deja Tratatul Forțelor Nucleare cu Rază Medie de Acțiune cu baza de la Deveselu.
”Care e pretextul pentru posibila retragere a partenerilor noștri din Tratatul INF? Acuzația că noi l-am fi încălcat. Dar, desigur, nu au nicio dovadă legată de asta, dar Statele Unite deja l-au încălcat prin instalarea sistemului defensiv antirachetă în România, folosind lansatoare Aegis, punându-le pe pământ, într-un teritoriu. Ce au făcut? Instalațiile Aegis pot fi folosite și pentru rachete ofensive, nu doar pentru antirachete. Pentru asta, e nevoie doar să schimbi software-ul computerului, atât! E o treabă care durează câteva ore. Iar noi nu știm ce au făcut acolo, nu vedem de afară. Dar ei sunt cei care au violat tratatul!”, a spus Putin.
Cu doar câteva ore înainte de ziua Armatei Române, preşedintele rus a avut prima reacţie faţă de posibila retragere a Statelor Unite din tratatul nuclear. Avertismentul transmis peste Ocean, dar şi aliaţilor europeni ai SUA este ferm.
O declarație ”în linia tradițională”
Prima reacție din partea României a venit de la Ministrul Apărării. Mihai Fifor a făcut declarația la ceremoniile de Ziua Armatei Române, organizate la Carei.
”Este, până la urmă, o declaraţie care se-nscrie în linia tradiţională, să zicem, a declaraţiilor preşedintelui rus”, a spus Fifor.
Reacția MAE
Ministerul român de Externe i-a replicat lui Vladimir Putin și i-a respins acuzațiile privind rolul bazei de la Deveselu.
”Ministerul Afacerilor Externe consideră că este complet irelevantă invocarea componentei scutului antirachetă de la Deveselu în actualul context legat de INF, întrucât sistemul antirachetă de la Deveselu nu face obiectul Tratatului INF. MAE apreciază încă o dată că retorica agresivă este una nejustificată și contraproductivă. În plus, poziția MAE cu privire la sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO BMD), din care facilitatea de la Deveselu este parte integrantă, nu s-a modificat. Ministerul Afacerilor Externe a precizat în nenumărate rânduri că întreg conceptul scutului antirachetă al NATO are un caracter pur defensiv și reprezintă o acțiune proporțională cu amenințările actuale, care respectă toate angajamentele internaționale. Federația Rusă a primit toate asigurările și explicațiile necesare atât din partea României, cât și din partea NATO în acest sens”, a transmis MAE.
Acuzații între puterile nucleare
Problema rachetelor cu rază medie de acțiune e discutată aprins după ce Donald Trump a anunțat că SUA s-ar putea retrage din Tratatul INF, care le interzice. Președintele american a motivat acuzând Rusia că încalcă tratatul prin dezvoltarea în secret de rachete cu rază medie. Analiștii spun însă că alta ar fi îngrijorarea la Washington.
DAN DUNGACIU, analist politic: De fapt, miza acestui conflict SUA-Rusia este China, care şi-a dezvoltat armele în ultimii ani, iar România este insignifiantă în acest context.
Tratatul INF, semnat în 1987 de Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, interzice instalarea pe uscat de rachete cu rază medie de acțiune (1000 - 5500 de kilometri) și de rachete cu rază mică de acțiune cuprinsă între 500 - 1000 de kilometri.
