Roxana Mînzatu, audiată în Parlamentul European: "Cel mai complex examen al vieţii mele"

Roxana Mînzatu, propunerea României pentru funcţia de comisar european şi desemnată de Ursula von der Leyen vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, a fost audiată astăzi în Parlamentul European. Mânzatu, care va gestiona un buget de peste 140 de miliarde de euro pentru portofoliul "Oameni, competenţe şi pregătire", a prezentat un plan pentru cinci ani, structurat pe pregătire, locuri de muncă de calitate şi justiţie socială. Ea a abordat şi problema îngrijirilor pe termen lung, o problemă tot mai urgentă în condiţiile în care populaţia continentului este din ce în ce mai îmbătrânită. 

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Candidata României la funcţia de vicepreşedinte pentru portofoliul "Oameni, competenţe şi pregătire", Roxana Mînzatu, a declarat marţi, că audierea sa tocmai încheiată din Parlamentul European, a fost intensă, cel mai complex examen al vieţii ei. De asemenea, a pus problema lipsei avizului pentru extinderea imobilului cumpărat la Braşov pe "haosul din arhivele şi din procedurile anumitor instituţii din România".

"A fost o audiere intensă, cel mai complex examen al vieţii mele - trei ore, vreo 50 de întrebări. Dar la final am primit îmbrăţişări, aplauze, bănuiesc însă că trebuie să aşteptăm votul ca să-mi dau seama cum a fost", a declarat Mînzatu pentru presa română după audierea din comisiile reunite pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi pentru cultură şi educaţie (CULT) ale PE, la Bruxelles, transmite Agerpres.

Ea a mărturisit că nu ştie când să aştepte vestea privind validarea sa: "Sunt aranjamente făcute aici instituţional, nu ştiu dacă vom avea astăzi rezultatul".

Roxana Mînzatu, în centrul unei controverse

Roxana Mînzatu s-a declarat dispusă să pună la dispoziţia presei documentul de la Ministerul Culturii despre care a spus în audiere că îl deţine şi care atestă că imobilul pe care l-a cumpărat la Braşov în 2009 nu este un monument istoric. Documentul menţionează că imobilul "nu este monument istoric, dar că aveam nevoie de un aviz pentru că mă aflu în centrul istoric al Braşovului".

Întrebată dacă această discuţie privind lipsa unui aviz pentru extinderea casei sale de la Braşov în cadrul audierii reprezintă o vulnerabilitate, ea a răspuns: "din păcate".

"Nu vreau să blamez eu haosul din arhivele şi din procedurile anumitor instituţii din România, dar clădirea nu a fost niciodată monument istoric. Mama mea are 90 de ani şi clădirea este mai tânără decât ea. Sunt doar erori materiale care trebuiau îndreptate de proprietarul vechi, de statul român, care nu a făcut asta, nu ne-a reparat niciodată casa. Până am cumpărat-o noi ploua prin acoperiş. Am dormit cu mama mea în pat până la 17 ani, pentru că nu ne-au făcut o sobă de teracotă în una dintre camere", a spus Mînzatu.

Ea a explicat că motivul pentru care a cumpărat casa a fost de a crea condiţii de viaţă decente, "pentru că mă căsătorisem şi eram trei adulţi în 60 mp, din care nici aceştia toţi funcţionali".

Legat de audierea propriu-zisă, comisarul desemnat al României a estimat că a fost complicat pentru parlamentarii europeni să discute despre joburi, drepturi sociale, educaţie şi pregătirea pentru situaţie de criză. "Am simţit în cameră că ar fi vrut cumva să aibă discuţiile separate, dar răspunsurile mele până la urmă au fost primite favorabil, aşa cum am văzut eu reacţia sălii", a mărturisit ea.

Întrebată cum va determina părţile implicate să vină la discuţii pentru conceperea unui nou plan de acţiune privind pilonul european al drepturilor sociale, Mînzatu a afirmat că nu crede că va avea dificultăţi în a-i convinge de acest lucru.

"Trebuie să vin cu un nou plan de acţiune la anul, ca şi vicepreşedinte şi comisar. Am spus că nu voi face lucrul ăsta eu din birou şi că vreau să merg în fiecare stat membru să discut cu partenerii sociali, cu guvernele şi parlamentele, cu tinerii, cu societatea civilă şi, ca urmare a dialogului cu ei, să vedem, de exemplu, ce facem cu algoritmii folosiţi în gestionarea activităţi angajaţilor în anumite companii ş.a.m.d. Deci este vorba de un dialog care va genera un plan de acţiune pentru pilonul european al drepturilor sociale", a explicat ea.