Rusia şi-a reformat şi întărit armata, poate lupta în Ucraina încă cel puţin doi ani, a evaluat Lituania

Cât mai durează războiul din Ucraina? Lituania estimează că Rusia poate lupta în Ucraina cu aceeaşi intensitate încă cel puţin doi ani.

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

Preţul ridicat al petrolului, ocolirea sancţiunilor şi investiţiile de stat oferă Rusiei suficiente resurse pentru a lupta în Ucraina la intensitatea actuală timp de cel puţin doi ani, au estimat agenţiile de informaţii lituaniene într-un raport publicat joi, relatează Reuters, citată de Agerpres. 

Rusia şi-a reformat şi consolidat armata

Rusia şi-a reformat şi consolidat armata afectată de lupte în Ucraina în 2023 şi este pe cale să-şi extindă capacităţile militare de-a lungul graniţei sale cu NATO, inclusiv lângă Finlanda, care s-a alăturat Alianţei Nord-Atlantice anul trecut, au declarat agenţiile în evaluarea lor anuală a ameninţărilor cu care se confruntă ţara baltică.

"Moscova este capabilă să evalueze lecţiile învăţate şi să-şi îmbunătăţească eficacitatea de luptă", au adăugat agenţiile lituaniene în raport.

Raportul a fost redactat de două agenţii - Departamentul de contrainformaţii al Securităţii Statului şi Serviciul de Informaţii şi de Securitate din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat marţi că ţara şi-a consolidat forţele militare în nordul şi vestul ţării ca răspuns la o acumulare de forţe NATO la graniţele sale.

China a devenit cel mai mare furnizor de microcipuri al Rusiei

Potrivit agenţiilor lituaniene, serviciile de informaţii ruse depun eforturi pentru a se sustrage de la sancţiunile impuse industriei de apărare a ţării după invadarea Ucrainei.

În timp ce Rusia este aprovizionată în mod deschis cu arme şi muniţie de către Iran şi Coreea de Nord, China a devenit cel mai mare furnizor al său de microcipuri, iar yuanul a devenit principala monedă pentru tranzacţiile internaţionale ale Rusiei, au declarat agenţiile lituaniene.

Ele au adăugat că, după desfăşurarea de către Rusia de focoase militare în Belarus în 2023, ea a construit în mod constant infrastructură pentru utilizarea lor acolo.

Raportul afirmă că agenţiile de informaţii din Rusia şi Belarus şi-au sporit eforturile de a recruta lituanieni care au trecut graniţa, iar Vilnius a reţinut câţiva cetăţeni lituanieni în 2023, pe care i-a acuzat că furnizau date pentru serviciile de informaţii din Belarus în schimbul banilor.

În ceea ce priveşte China, agenţiile au afirmat că ţara şi-a sporit eforturile de spionaj în Lituania în 2023, ca urmare a deciziei ţării de a permite Taiwanului să deschidă o ambasadă de facto pe teritoriul său în 2021. 

Rusia îşi întăreşte forţele militare în nord-vestul şi vestul ţării

Serghei Şoigu a declarat pe 5 martie că Rusia şi-a consolidat forţele militare în nord-vestul şi vestul ţării pentru a contracara ceea ce Moscova percepe drept o acumulare de forţe în apropierea federaţiei, a relatat Reuters.

Ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, Finlanda a aderat la NATO, iar Suedia este pe punctul de a face acelaşi lucru. NATO desfăşoară în această săptămână un exerciţiu militar denumit Nordic Response 2024, despre care Alianţa spune că va implica mai mult de 20.000 de soldaţi în Norvegia, Finlanda şi Suedia şi se va axa pe apărarea colectivă.

"Pe fondul unei consolidări a potenţialului militar al NATO în apropierea frontierelor ruse, al extinderii Alianţei prin aderarea Finlandei şi, în viitor, a Suediei, noi am luat măsuri pentru întărirea grupărilor de trupe în direcţiile strategice nord-vest şi vest", a spus Şoigu marţi, în prezenţa unor generali de rang înalt, fără a da alte detalii.

Războiul din Ucraina a declanşat cea mai profundă criza în relaţiile Rusiei cu Occidentul de la criza rachetelor din Cuba din 1962, iar preşedintele Vladimir Putin a avertizat Occidentul că riscă să provoace un război nuclear dacă vor fi trimise trupe occidentale să lupte în Ucraina.