Rusia vrea ca tot ce exportă să fie plătit în ruble, inclusiv gazul. Ce se întâmplă cu România

"Nu ne daţi ruble, nu vă dăm gaz." Moscova pare de neclintit în şantajul ei faţă de Europa. În plus, vrea să ceară ruble şi pentru cereale, petrol, metale şi cărbune. Ţările europene spun că e o încălcare flagrantă a contractelor şi nu vor accepta pretenţiile Kremlinului. Teoretic, România nu ar urma să fie afectată, pentru că achiziţia nu este directă, ci printr-un intermediar.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Piaţa europeană de energie este în pericol. Ruşii sunt gata să taie livrările dacă nu primesc plăţile în moneda naţională. "Dacă nu suntem plătiţi, nu livrăm gaz. Nu suntem o organizaţie de caritate şi nu vom trimite gaze naturale", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Rusia vrea să forţeze plata gazelor în ruble, ca să-şi întărească moneda, afectată puternic de sancţiunile occidentale. Moscova va anunţa mâine şi o procedură pentru astfel de tranzacții, în condiţiile în care majoritatea băncilor ruseşti au fost excluse din sistemul internaţional de plăţi SWIFT.

Modificarea contractelor nu este imposibilă

"Dacă se cere plata în ruble, înseamnă că va fi o mare cerere de ruble pe piaţa monetară internaţională. Toate ţările care vor să cumpere vor trebui să aibă ruble. Cererea mare ridică costul rublei, se întăreşte rubla", a declarat Mircea Coşea, profesor de economie. Statele G7 consideră că pretenţiile ruşilor sunt de neacceptat şi echivalează cu întreruperea contractului. "Este un şantaj. Sunt contracte semnate pentru plată în dolari şi euro. Nu vom face schimbări", a declarat Christian Lindner, ministrul Finanţelor din Germania.

Totuşi, modificarea contractelor nu este imposibilă. "Există posibilitatea oricărui contract să sufere modificări, indiferent dacă modificările sunt sub aspectul preţului, cantităţii sau a monedei în care se face tranzacţia", a declarat Dumitru Chisăliţă, expert în energie. Cine câştigă şi cine pierde acest joc al Moscovei? Europenii, care sunt dependenţi de gazul rusesc, sau ruşii, care sunt dependenţi de banii europeni? "Europenii scot mai mulţi bani din buzunar, iar ruşii încaseză acum mai mulţi bani decât o făceau anul trecut în aceeaşi perioadă. Europenii sunt dependenţi de o marfă, care în momentul de faţă nu are un înlcuitor în totalitate. Atunci când eşti dependent de o marfă, marfa de care ai stringentă nevoie, aşa cum este energia, înseamnă mai mult decât banii. Apăsarea e mai mare pe umerii Europei", a declarat Dumitru Chisăliţă, expert în energie.

Uniunea Europeană importă din Rusia 40 la sută din necesarul de gaze, adică 155 de miliarde de metri cubi anual. 50 de miliarde vor fi înlocuiţi din 2023 cu gaz lichefiat american. Pentru asta, e nevoie de infrastructură, dar şi de mai mulţi bani. Anul trecut, gazul american a fost de trei ori mai scump decât cel rusesc. Mai mult gaz poate veni şi din Norvegia, Qatar sau Azerbaidjan, dar tot nu ar fi de ajuns. Una dintre soluţiile imediate pentru a evita o criză energetică ar fi... economisirea despre care se vorbeşte şi în Franţa, şi în Germania. "Facem un apel către companii și consumatori privați să ne ajute pe noi - Ucraina şi Germania, şi să economisească gaz și curent", a declarat Robert Habeck, ministrul Economiei din Germania.

Teoretic, România e la adăpost. Producem 70-80 la sută din necesar, restul importăm. Tot gaz rusesc. Nu avem un contract direct cu Gazprom. Îl aducem prin intermediari doar când producția internă nu acoperă consumul. Lipsa unui contract direct însă ne costă scump. Plătim cu 60% mai mult decât o fac ţările care au înţelegeri directe cu Moscova. Dacă ne-am exploata resursele interne, cele din Marea Neagră, nu am mai avea nevoie de gaz străin.