Ruşii avansează în patru zone de pe frontul de est. Bloggerii ruși contrazic iar Moscova: Ucrainenii care au trecut Niprul nu au fost eliminaţi 

Război în Ucraina. Armata ucraineană continuă să înainteze în sudul ţării, spre oraşele ocupate Melitopol şi Berdiansk, dar recunoaşte că are mari probleme în nord-est, unde ruşii au reluat ofensiva. Ucrainenii fac progrese, de asemenea, în jurul oraşului Bahmut şi dau lupte înverşunate pe malul estic al Niprului, ocupat de ruşi. 

• Formula 1, Marele Premiu de la Imola: Max Verstappen a câștigat cursa, urmat de Lando Norris și Charles Leclerc

Rusia a reuşit să avanseze în jurul unui oraș strategic de pe frontul de est, Svatove, în timp ce pe frontul de sud se duc lupte puternice. Președintele Volodimir Zelenski a transmis că este îngrijorat că Ucraina  pierde din sprijinul americanilor, după "mesaje periculoase venite de la unii republicani". 

Ucraina: Trupele ruse avansează în patru zone de pe frontul de est după lupte violente

"Pe frontul de est, inamicul înaintează în mai multe direcții - Avdiivka, Marinka, Lîman. Peste tot situaţia este fierbinte. Inamicul a înaintat și pe direcția Svatove. Acolo au loc bătălii aprige. Inamicul atacă  localităţile Bilogorivka şi Serebryanka. Situația este destul de complicată. Pe direcția Bahmut: înaintăm pe flancul sudic şi avem succes parțial pe flancul nordic. Luptele continuă. Inamicul a transferat acolo 2 regimente de paraşutişti pentru asalt. Avansăm treptat cu lupte grele în direcțiile Berdiansk și Melitopol. Trupele noastre se confruntă cu o rezistență puternică a inamicului" a transmis duminică seară adjuncta ministrului Apărării de la Kiev, Hanna Maliar.

Bloggerii ruși contrazic iar Ministerul rus al Apărării: Ucrainenii care au trecut Niprul nu au fost eliminaţi 

Pe frontul de sud, în zona podului Antonovski din Herson, forţele ruse nu au reuşit să anihileze trupele ucrainene care au debarcat pe malul stâng al Niprului, ocupat de ruşi. După ce ministerul rus al Apărării a anunţat în weekend lichidarea soldaţilor ucraineni din zona podului Antonovski, bloggerii ruşi au semnalat că realitatea este drastic diferită.

"În direcția Herson, luptele continuă pe malul Niprului, lângă podul Antonovski. Curăţarea terenului este complicată de artileria inamică aflată pe malul opus al Niprului care loveşte constant" a transmis Rybar, un canal influent de Telegram, condus de un fost ataşat de presă al Ministerului rus al Apărării.

Acesta a mai relatat şi că pe direcţia Orikhiv, în Zaporojie, ucrainenii au reușit să avanseze cu 300 de metri la nord de Robotine, spărgând apărarea rusă, dar "după regrupare, militarii ruși au lansat un contraatac, recucerind majoritatea pozițiilor pierdute", potrivit lui Rybar.

Ucraina anunţă că a eliberat 37 de kilometri pătraţi în ultima săptămână

Într-o altă actualizare prezentată luni dimineaţă, Maliar a anunţat că armata ucraineană a recucerit în ultima săptămână 37 de kilometri pătraţi în sudul şi estul Ucrainei. În sudul ţării, ''teritoriile eliberate au sporit 28,4 kilometri pătraţi'', ceea ce aduce la 158,4 de kilometri pătraţi suprafaţa totală recucerită în această zonă după lansarea contraofensivei la începutul lunii mai. În estul Ucrainei, forţele Kievului au recucerit 9 kilometri pătraţi.

"Atât operațiuni ofensive, cât și defensive sunt în desfășurare în est. Ne îndreptăm în direcția lui Bahmut, iar inamicul continuă să avanseze în direcțiile Avdiivka, Marinka, Lîman. Inamicul încearcă să ne disloce trupele din pozițiile lor, dar este respins. În prezent acolo se duc lupte grele." 'Inamicul rezistă, este în curs un duel foarte dur'', a subliniat Maliar.

Ruşii au lansat o ofensivă în apropiere de Svatove, în regiunea Lugansk

La finalul săptămânii trecute trupele ruse au lansat o ofensivă în apropiere de Svatove, în regiunea Lugansk. Ruşii încearcă să avanseze către Lîman, oraş din regiunea Doneţk recucerit de armata ucraineană în toamna anului trecut. Forţele ruse continuă să ocupe peste 45.000 de kilometri pătraţi în sudul Ucrainei, fără lua în calcul peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Luni dimineaţă, forţele armate ucrainene au raportat că au doborât 13 din 17 drone de fabricaţie iraniană Shahed care au vizat sudul şi estul Ucrainei. În primele ore ale zilei de duminică au fost vizate de atacuri cu drone capitala Kiev şi oraşul Herson, mai multe persoane fiind rănite.

Zelenski se teme că va pierde sprijinul bipartizan din SUA

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus sâmbătă că se teme că pierde sprijinul bipartizan din Statele Unite. "Mike Pence ne-a vizitat și susține Ucraina. În primul rând, ca american și apoi ca republican", a spus Zelenski într-o conferință de presă la Kiev. "Avem sprijin bipartizan. Cu toate acestea, există mesaje diferite în cercurile lor cu privire la sprijinul pentru Ucraina. Există mesaje care vin de la unii republicani, uneori mesaje periculoase, cum că ar putea exista un sprijin mai redus". 

Zelenski a spus că, indiferent cine va câștiga următoarele alegeri prezidențiale din SUA, menținerea sprijinului bipartizan este cel mai important lucru pentru Ucraina. În cadrul conferinței de presă, Zelenski a fost întrebat dacă se teme pentru propria viață. "Putin este într-o situaţie mult mai periculoasă" din cauza numărului tot mai mare de adversari internaționali, a răspuns liderul de la Kiev.

Republicanii care se bat pentru a candida la preşedinţia SUA sunt împărțiți în două tabere: izolaționiștii, cum sunt fostul președinte Donald Trump și guvernatorul Floridei Ron DeSantis, care consideră că SUA este prea implicată în răboiul din Ucraina, și cei care pledează pentru o poziție și mai agresivă față de Rusia. Ambele părți avertizează că, dacă pozițiile lor nu sunt luate în considerare. ar putea urma un război mondial, explică CNN. 

Oficial rus: Nu va exista o nouă mobilizare pentru a înlocui membrii Wagner

Un înalt responsabil parlamentar rus a respins ideea unei noi mobilizări pentru a-i înlocui pe membrii grupului paramilitar Wagner care nu mai luptă în Ucraina. "Preşedintele Federaţiei Ruse (Vladimir Putin) a spus clar, într-un mod uşor de înţeles şi precis, că nu va exista o nouă mobilizare", a declarat Andrei Kartapalov, şeful Comitetului pentru Apărare din cadrul Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus.

"Nu este nicio nevoie de mobilizare în prezent şi (nici) într-un viitor apropiat", a asigurat Kartapolov, într-un interviu pentru TASS. Potrivit fostului comandant militar, "nu există câtuşi de puţin vreo ameninţare de diminuare a potenţialului de luptă" pe termen mediu şi lung, iar Moscova dispune de efective în cadrul forţelor armate ruse pentru a le înlocui. "În momentul rebeliunii (eşuate), nu existau angajaţi ai grupului Wagner în prima linie, ei erau toţi la baze", a adăugat Kartapolov.

După revolta sa eşuată din iunie în Rusia, şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a acceptat să se exileze în Belarus în urma unei medieri conduse de Minsk, aliat al Moscovei. În conformitate cu termenii acestui acord, combatanţii Wagner au de ales între a pleca în Belarus, a se angaja în armata rusă regulată sau a se întoarce la viaţa civilă.

Evgheni Prigojin a dat asigurări că revolta lui nu viza răsturnarea puterii de la Moscova, ci salvarea grupului Wagner de la dezmembrare în favoarea statului major rus, pe care el îl acuză de incompetenţă în conflictul din Ucraina.

Pe 13 iunie, cu câteva zile înainte de revolta grupului paramilitar, Vladimir Putin declarase într-o discuţie cu jurnalişti că "deciziile privind mobilizarea" sunt luate "în funcţie de obiectivele pe care ni le fixăm, însă la ora actuală nu există o astfel de necesitate" (de mobilizare), potrivit site-ului Kremlinului.

UE încearcă să salveze acordul pentru transportul de cereale pe Marea Neagră

Uniunea Europeană ar putea permite Băncii Agricole Ruse (Roselhozbank) să deschidă o filială pentru reconectarea la circuitele financiare mondiale, în schimbul garantării acordului pentru transportul de cereale pe Marea Neagră, scrie luni ziarul Financial Times. Roselhozbank este supusă în prezent sancţiunilor UE ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.

Moscova a arătat de săptămâna trecută că nu vede niciun motiv pentru prelungirea după 17 iulie a acordului care permite exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră. Cotidianul Izvestia, preluat de aceeaşi agenţie, a publicat luni informaţia că reprezentantul Rusiei la sediul ONU din Geneva a reafirmat poziţia respectivă.

Într-un interviu extensiv, Ghenadi Gatilov a declarat că implementarea condiţiilor puse de Rusia pentru prelungirea acordului este "blocată". Printre altele, partea rusă cere reconectarea Roselhozbank la sistemul de plăţi interbancare SWIFT. Planul Moscovei ar permite derularea operaţiunilor financiare legate de exporturile de cereale, afirmă surse ale Financial Times.

Acordul din iulie 2022 între Rusia şi Ucraina, mediat de ONU şi Turcia, a permis evitarea unei crize alimentare mondiale prin exportul în siguranţă al cerealelor ucrainene care deveniseră indisponibile din cauza războiului. ONU a arătat însă săptămâna trecută că din 26 iunie nu a mai fost înregistrată nicio navă pentru astfel de operaţiuni, deşi fuseseră depuse 29 de cereri.

Rusia şi Ucraina sunt producători agricoli importanţi la nivel mondial, în special de cereale cum ar fi grâul şi orzul şi de seminţe oleaginoase ca rapiţa şi floarea-soarelui; industria rusă este de asemenea un furnizor important de îngrăşăminte. Moscova nu urmăreşte însă doar restabilirea accesului la SWIFT, ci şi reluarea furnizării de utilaje agricole şi piese de schimb pentru acestea şi eliminarea restricţiilor pentru asigurări şi reasigurări.

Gatilov a vorbit şi despre subiecte fără legătură directă cu acordul. El şi-a exprimat speranţa că "bunul-simţ" va învinge în SUA şi nu va fi nevoie de denunţarea tratatului Noul START privind armamentul nuclear - ultimul acord între Moscova şi Washington care limitează arsenalele nucleare strategice ale celor două mari puteri.

Preşedintele rus Vladimir Putin a suspendat participarea ţării sale la tratat, dar ambele părţi s-au angajat să respecte în continuare limitările prevăzute, iar ulterior au avut loc "contacte directe" privind această problemă, reaminteşte Reuters.

Potrivit lui Gatilov, poziţia Moscovei este neschimbată: Rusia va reveni la tratat dacă Statele Unite renunţă la "orientarea distructivă de a provoca o înfrângere strategică". "Aş dori mai degrabă să putem începe discuţiile despre un tratat care să poată înlocui START din februarie 2026", a spus el. Noul START, semnat în 2010, expiră în 2026.

În ceea ce priveşte războiul din Ucraina în general, emisarul rus a afirmat că Moscova este deschisă pentru o soluţionare diplomatică, însă perspectivele nu sunt bune în prezent, deoarece Kievul şi Occidentul continuă să mizeze pe forţa militară