Sârbii continuă să protesteze, după rezultatul alegerilor parlamentare. Moscova acuză Occidentul că "încearcă să destabilizeze situaţia"

Sârbii îşi continuă protestele de stradă! Mii de oameni au mărșăluit până la secția principală de poliție din Belgrad, acolo unde sunt arestaţi 38 de oameni care au participat la protestele violente din seara de Crăciun. Mai mult, în semn de susținere, sute de oameni s-au adunat și în fața casei Marinikăi Tepici, șefa cu rădăcini româneşti a Opoziției din Serbia, care a intrat în greva foamei. Premierul sârb Ana Bîrnabici a mulțumit serviciilor secrete rusești pentru informațiile furnizate despre activitățile planificate de opoziție.

• Formula 1, Marele Premiu de la Imola. Max Verstappen va pleca din pole position. Cursa, LIVE duminică de la ora 16:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Câteva sute de maniefstanţi au blocat mai întâi, luni, mai multe artere ale capitalei, după care s-au adunat luni seara în faţa unor comisariate de poliţie pentru a cere eliberarea unor manifestanţi arestaţi duminică în timpul unor confruntări în faţa Primăriei Belgradului. Sediul primăriei a fost atacat atunci de către manifestanţi, care au încercat să intre cu forţa în clădire, însă au fost respinşi de către forţe de ordine. Doi poliţişti au fost răniţi grav, iar cel puţin 38 de persoane au fost arestate, potrivit autorităţilor.

Rusia acuză Occidentul că "destabilizează" Serbia

Moscova, principalul aliat al Belgradului, vede în aceste manifestaţii o voinţă a Occidentului de a ”destabiliza” Serbia. Aceste acuzaţii sunt formulate şi de către preşedintele sârb Aleksandr Vucic, al cărui Partid SNS (dreapta naţonalistă) a fost prezentat drept învingătorul alegerilor de la 17 decembrie. El a denunţat aceste violenţe şi a anunţat că deţine probe că ele au fost ”urzite în străinătate”.

”Este evident că Occidentul, în ansamblul său, caută să destabilizeze situaţia” din Serbia, a acuzat o purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de externe, Maria Zaharova, citată de agenţia publică rusă de presă RIA Novosti.

Ea a comparat aceste manifestaţii cu cele din Piaţa Maidan, la Kiev, care i-au adus la putere pe prooccidentali în Ucraina, la începutul lui 2014. ”Tentativele unor forţe terţe, inclusiv din străinătate, de a promova asemenea turlburări la Belgrad sunt evidente”, a dat asigurări într-o conferinţă de presă zilnică un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

La scrutinul de la 17 decembrie, partidul lui Aleksandr Vucic a obţinut peste jumătate dintre cele 250 de mandate în Parlament. Însă cea mai mare coaliţie a opoziţiei, Serbia împotriva Violenţei, a denunţat fraude electorrale prin permiterea unor alegători sârbi din Bosnia vecină să voteze - în mod ilegal - la Belgrad.

Reacţia UE

Uniunea Europeană (UE) şi-a exprimat îngrijorarea faţă de această situaţie, iar Germania a catalogat aceste acuzaţii drept ”inacceptabile” pentru ţară care speră să adere la UE.

Aleksandr Vucic a păstrat până în prezent un echilibru între Est şi Occident, promiţând să menţină Serbia pe calea aderării la UE, rămânând însă foarte apropiat Rusiei şi curând China şi Statele Unite în egală măsură. Însă, după invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, Belgradul nu a aplicat nicidată sancţiuni Moscovei - de la care importă gaze naturale.

Succesele lui Aleksandr Vucic se situează mai ales în jurul economiei, într-una dintre cele mai sărace ţări de pe continentul european, a cărei inflaţie a crescut la 16% în primăvară şi a coborât în noiembrie la 8%. În opinia susţinătorilor săi, anii de putere ai lui Vucic au adus ordine şi investiţii de miliarde de euro. În perioada 2012-2022, investiţiile străine directe în Serbia au crescut de la unul la 4,4 miliarde de euro.

La Belgrad, manifestanţii - majoritar studenţi din cadrul organizaţiei ”Borba” (”Luptă”) - cer o revizuire a listelor electorale care, acuză ei, se află la orginea fraudei electorale.”M-am năsut în 2002 şi nu credeam că trebuie, aşa cum au făcut părinţii mei, să ne batem pentru democraţie în stradă”, a declarat o studentă la Ştiinţe Politice, Emilija Milenkovi.

”Dar trebuie să o fac”, a continuat această tânără în vârstă de 21 de ani, care purta un ecuson al Mişcării istorice a Studenţilor Otpor (Rezistenţă), care a participat la contestarea puterii fostului om puternic al Serbiei Slobodan Miloşevici, în anii 2000.

Acest scrutin a provocat numeroase critici după ce observatori internţaionali - din Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europea (OSCE) - au denunţat o serie de ”nereguli”, şi anume ”cumpărarea de voturi” şi ”umplerea urnelor”.

Sute de persoane manifestează de atunci în fiecare zi în faţa sediului Comisiei Electorale sârbe. Un val de condamnări internaţionale a avut loc. Membri ai principalei liste a opoziţiei, Serbia fără Violoenţă, au intrat într-o greva foamei, cu scopul a obţine anularea rezultatului alegerilor.