Serghei Lavrov, vizită în Turcia la 3 ani de la lansarea invaziei în Ucraina. Ministrul rus discută despre încheierea războiului

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, efectuează luni o vizită în Turcia pentru a discuta despre recentele negocieri dintre oficialii ruși și americani privind încheierea conflictului din Ucraina, precum și despre posibila contribuție a Ankarei la acest proces, a declarat duminică o sursă din ministerul turc de Externe, citată de Reuters și AFP.

• Filmul tragediei de pe pârtia din Maramureş. Cum a murit schiorul de 23 de ani în Borşa

Război în Ucraina. Turcia, membră NATO, care a găzduit primele negocieri între Rusia și Ucraina la câteva luni după izbucnirea războiului în 2022, "este pregătită să-și asume din nou acest rol în perioada următoare", a afirmat sursa citată, sub rezerva anonimatului.

Vizita lui Lavrov în Turcia are loc în contextul împlinirii a trei ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Aceeași sursă a precizat că Lavrov și omologul său turc, Hakan Fidan, vor aborda și subiecte precum încetarea focului în Fâșia Gaza și situația din Siria, unde Turcia va insista asupra menținerii unității teritoriale a țării și eliminării grupărilor teroriste.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, care l-a primit marți pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a reiterat că Turcia este "gazda ideală" pentru negocierile privind Ucraina, implicând atât Moscova, cât și Kievul și Washingtonul. După vizita în Turcia, Serghei Lavrov este așteptat să se deplaseze în Iran, unul dintre aliații Rusiei. Turcia a reușit să mențină relații atât cu Moscova, cât și cu Kievul, furnizând drone de luptă Ucrainei, dar fără a se alătura sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. În același timp, Ankara susține integritatea teritorială a Ucrainei și solicită returnarea Crimeii, anexată de Rusia în 2014, invocând protejarea minorității tătare din peninsulă.

Riabkov: Rusia doreşte un acord de pace pe termen lung în Ucraina, nu o încetare rapidă a focului susţinută de SUA

Rusia doreşte un acord de pace pe termen lung în Ucraina, nu o încetare rapidă a focului susţinută de SUA. Moscova spune că nu a înţeles prea bine care este planul de pace al lui Trump

Rusia doreşte un acord de pace pe termen lung cu Ucraina, care să abordeze ceea ce consideră a fi cauzele profunde ale conflictului, şi nu o încetare rapidă a focului, susţinută de SUA, care riscă să fie urmată de o reluare a luptelor, a declarat Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de externe, într-un interviu publicat luni de agenţia de stat RIA, relatează Reuters.

Într-un interviu publicat luni, când se împlinesc trei ani de când zeci de mii de soldaţi ruşi au trecut în Ucraina la ordinul preşedintelui Vladimir Putin, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a declarat că Moscova doreşte un acord cu Ucraina care să treacă testul timpului. "Putem recunoaşte cu suficientă încredere dorinţa părţii americane de a avansa către o încetare rapidă a focului. Dar o încetare a focului fără o înţelegere pe termen lung este calea către o reluare rapidă a luptelor şi o reluare a conflictului cu consecinţe şi mai grave, inclusiv consecinţe pentru relaţiile ruso-americane. Nu ne dorim acest lucru", a declarat Riabkov. "Trebuie să găsim o soluţie pe termen lung, care, la rândul său, trebuie să includă în mod necesar un element de depăşire a cauzelor profunde a ceea ce s-a întâmplat în şi în jurul Ucrainei", a spus el, într-o aluzie la extinderea NATO.

Discuţiile dintre Rusia şi SUA care au avut loc la Riad săptămâna trecută, în urma cărora Moscova a spus că s-a convenit să se lucreze la restabilirea legăturilor bilaterale şi la pregătirea pentru negocierile în privinţa Ucrainei, nu au oferit o mai mare claritate cu privire la planul de pace al preşedintelui Donald Trump pentru Ucraina.

Riabkov a repetat poziţia Moscovei potrivit căreia nu a avut de ales decât să lanseze ceea ce numeşte "operaţiunea militară specială" în Ucraina din cauza a ceea ce Riabkov a spus că este expansiunea "neîngrădită" a NATO spre est.

De asemenea, el s-a plâns de ceea ce a numit călcarea în picioare a drepturilor populaţiei rusofone din Ucraina, repetând o acuzaţie pe care Kievul o neagă.