Sondaj. Zelenski ar pierde în faţa lui Valeri Zalujnîi dacă anul acesta s-ar organiza alegeri prezidențiale în Ucraina

Război în Ucraina. Dacă anul acesta s-ar organiza alegeri prezidențiale în Ucraina, majoritatea ucrainenilor l-ar susține pe Valeri Zalujnîi, fostul comandant şef al armatei, dat afară de Volodimir Zelenski, arată un sondaj realizat de institutul SOCIS, la comanda Censor.net. Menţionăm că până în prezent, generalul ucrainean nu și-a exprimat în mod public intenția de a intra în politică. 

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

În cadrul sondajului, ucrainenii au fost întrebați cu cine vor vota dacă în 2024 ar avea loc alegeri prezidențiale. Valeri Zalujnîi se bucură de cel mai mult sprijin cu 31,3% în timp ce actualul preşedinte, Volodimir Zelenski, ar fi votat de 21,7%. 

Ucrainenii l-ar prefera pe Valeri Zalujnîi 

Urmează fostul preşedinte ucrainean Petro Poroșenko cu 4,8%, Dmitro Razumkov (şeful parlamentului) cu 4,2%, Serhii Prîtula (prezentator TV) cu 3,1%, Kirilo Budanov (şeful Direcţiei Principale de Informaţii) cu 2,4%, Iulia Timoșenko (fost premier) cu 2,1%, Oleksii Arestovich (fost consilier al lui Zelesnki, considerat în prezent propagandist pro-rus) cu 1,1%, Iuri Boiko (lider al politicienilor pro-ruși din Ucraina) cu 0,9% și Vitali Kliciko (actualul primar al Kievului) cu 0,7%. 19,2% dintre cetățeni s-au declarat indeciși sau au refuzat să răspundă.

Dacă Zalujnîi și Zelenski ar ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale, 48,2% dintre ucraineni l-ar vota pe fostul comandant șef al Forțelor Armate. Procentul urcă la 67,5% dintre cei care sunt decişi şi vor merge la alegeri. Actualul șef al statului ar fi susținut de 23,3% dintre cetățeni (32,5% dintre cei care sunt decişi şi vor merge la alegeri). 14,1% dintre ucraineni au spus că nu-i vor nici pe Zalujnîi, nici pe Zelenski.

Studiul sociologic a fost realizat în perioada 22 februarie - 1 martie 2024. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 3.000. Respondenții au fost intervievați prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eroarea maximă admisă a datelor este de +/- 2,1%.

Eșantionul studiat este aproape reprezentativ la nivelul întregii țări din punct de vedere al vârstei (peste 18 ani), al sexului, al tipului de așezare (oraș/sat) și al împărțirii pe regiuni. A fost luat în considerare numărul maxim și structura populației strămutate intern, cetăţenii plecaţi în străinătate, teritoriile ocupate temporar şi zonele în care este imposibil de realizat un studiu sociologic, din cauza ostilităţilor active. Sondajul nu a fost efectuat în Republica Crimeea, pe teritoriul regiunilor Donețk și Lugansk, pe teritoriile ocupate temporar și pe teritoriile în care au loc ostilități active (părţi din regiunile Herson, Zaporojie și Harkov).

Menţionăm că site-ul de ştiri censor.net a fost fondat în 2004 de jurnalistul independent Iuri Butusov, în prezent editor-şef şi corespondent de război. 

Ucraina nu poate organiza alegeri sub legea marțială

Următoarele alegerile prezidențiale erau programate să aibă loc în Ucraina pe 31 martie 2024, conform constituției, care prevede ca alegerile să fie organizate în ultima duminică a lunii martie a celui de-al cincilea an al mandatului președintelui în exercițiu.

Cu toate acestea, ca răspuns la invadarea ţării de către Rusia, declanşată pe 24 februarie 2022, guvernul ucrainean a impus legea marțială. Legea ucraineană nu permite organizarea de alegeri atunci când legea marțială este în vigoare.

"Acum nu este momentul potrivit pentru alegeri" a declarat Zelenski în noiembrie 2023. Tot atunci a cerut Parlamentului să aprobe prelungirea legii marțiale cu încă 90 de zile, până la 14 februarie 2024. Legea marțială a fost prelungită cu încă 90 de zile în februarie 2024. 

Un sondaj realizat de institutul ucrainean KIIS în noiembrie 2023 a arătat că 80% dintre ucraineni nu doresc să aibă loc alegeri până la încheierea războiului. În noiembrie 2023, toate partidele politice reprezentate în Rada Supremă au semnat un document în care au convenit să amâne organizarea oricăror alegeri naţionale până după ridicarea legii marțiale.