STENOGRAME: Ce discuta Partidul Comunist în zilele producerii accidentului nuclear de la Cernobîl. "S-a creat o situaţie proastă pentru ţara noastră"

Se implinesc 36 de ani de la cea mai mare catastrofă nucleară, explozia reactorului 4 de la Cernobîl.  Acum peste 3 decenii, România a fost şi ea pe harta norilor radioactivi. Primele date nu au venit atunci de la Uniunea Sovietică, iar ţara noastră măsura fără să aibă valori de referinţă. Astăzi, au fost desecretizate stenogramele şedinţei Partidului Comunist din România din momentul catastrofei. 

• "Hristos a Înviat!" Bisericile din țară, neîncăpătoare în Noaptea de Înviere. Mii de credincioşi au primit Lumina Sfântă în suflete şi în case

''S-a produs un accident la Centrala Nuclear de la Cernobîl.'' 

Aşa a sunat în urmă cu exact 36 de ani anunţul despre accidentul care a schimbat istoria. O catastrofă pentru care nimeni nu era pregătit. Românii au aflat despre dezastru patru zile mai târziu. Panica s-a instalat rapid. Se vorbea de cantităţi mari de radiaţii şi de un nor periculos care se îndrepta către România. Iată cum suna discuţia la vârful partidului comunist. 

STENOGRAME: Ce discuta Partidul Comunist în zilele producerii accidentului nuclear de la Cernobîl

''Începând din noaptea aceasta, s-a creat o situaţie proastă pentru ţara noastră. Prin schimbarea direcţiei vântului, au crescut mult, în diferite zone, radiaţiile.'' 

Mai multe oraşe - Iaşi, Suceava, Târgu-Mureş, Tulcea- au fost în pericol după cum reiese din stenogramele şedinţelor la care paricipau Elena şi Nicolae Ceauşescu, Ion ursu, Constantin Dăscălescu, Vasile Milea.

''Trebuie însă să vă raportez că, spre exemplu, la Galaţi, în aer, s-a produs o creştere a radioactivităţii de 1300 faţă de 1000 nivelul de alarmare. O valoare destul de mare.''

Valorile crescute erau înregistrate din cauza direcţiei vântului, se arată în documentele desecretizate astăzi. Dinspre Kiev către România. Şi ne uităm la hărţile din acea vreme, Modelările meteo din 86 arătau că după cum circulă vântul, viteză şi altitudine, radiaţiile au ajuns deasupra României. Dar tot vântul se pare că ne-a salvat. Norul toxic a fost dispersat în cel mult 12 ore. Cele mai afectate ţări au fost Norvegia, Suedia şi Finlanda. Potrivit documentelor, se făceau măsurători din jumătate în jumătate de oră, dar trebuie ţinut cont specialiştii români nu prea aveau sisteme de referinţă. 

Oamenii au fost sfătuiţi să bea apă din izvoare de mare adâncime, iar alimentele au fost verificate în laborator.  Doar că nimeni nu ştia atunci ce înseamnă radioactivitate peste fondul natural, în urma unui accident nuclear. 

''Trebuie văzut mai bine toate problemele legate de alimentaţie, de toate celelalte, să vedem ce s-a făcut, ce trebuie să facem în situaţiile care se ivesc şi în alte zone, astfel ca să intervenim imediat.''

Ion Popescu: Datele noastre, noi măsurasem probe de sol, de aer, de vegetatie, aveam seturi complete de date, nu am avut voie să le publicăm până foarte târziu. Până în 89 interzis.

Despre haos, aparate de măsurare necalibrate şi despre interzicerea consumului mai multor alimente au vorbit specialiştii atunci. O panică indusă din cauza lipsei de informaţii. 

Ion Popescu: Toată lumea venea cu brânza la verificat. La Olăneşti a venit de la vila Ceauşeştilor cu brânza veche la verificat. 

O echipă Observator a fost în 2017 la Cernobîl, la locul dezastrului. Seria Observator despre accidentul de la Cernobîl a arătat, prin vocea a zeci de specialişti, că în ciuda panicii, România a fost una dintre țările cel mai puțin afectate.