Studiu: tulpina de coronavirus din Europa ar fi mult mai contagioasă, după ce ar fi suferit mutații

România se pregăteşte de relaxare. Dar un studiu recent provoacă îngrijorare peste tot în lume. Virusul a suferit mutaţii. Iar tulpina care circulă în prezent, pe continent dar şi peste Ocean, ar fi mult mai contagioasă. Mai mult, cercetările de până acum pentru un vaccin împotriva coronavirusului ar putea fi în zadar.

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

• Tulpina din Europa și SUA ar fi mult mai contagioasă, potrivit unui studiu
• Un vaccin eficient și sigur rămâne la nivel de speranță

Italia, Spania, Statele Unite - cele mai greu lovite ţări de pandemie - revin treptat la normalitate după două luni de carantină.

Încurajaţi de numărul de cazuri în scădere şi în aşteptarea unui vaccin, guvernele au repornit economia.

Din Los Alamos, New Mexico, o echipă de cercetători trage, însă, un semnal de alarmă. Pericolul este departe de a fi trecut. Virusul a suferit mutaţii şi în loc să îi imunizeze pe supravieţuitori îi face mai vulnerabili la reinfectare.

DR. DAVID MONTEFIORI, CERCETATOR DUKE UNIVERSITY - Suntem îngrijoraţi că mutaţia produsă în această nouă formă a virusului va fi o problemă pentru vaccinurile actuale.

În România, până azi, 5788 de oameni s-au vindecat. INSP şi Ministerul Sănătăţii susţin că niciunul nu s-a reinfectat.

VALERIU GHEORGHIŢĂ, medic infecţionist - Avem două ipoteze: fie pacientul nu a fost niciodată vindecat, de fapt. A doua ipoteză este aceea de amprentă genetică a virusului care rămâne încă în celulele epiteliale şi le detectăm pe măsură ce metodele de diagnostic devin mult mai sensibile.

Specialiștii încearcă să înțeleagă cum evoluează pandemia

Bazat pe analiza computerizată, studiul este contestat şi de cercetători din alte ţări. Chiar autorii lui recunosc că este nevoie ca cercetarea să fie aprofundată. Mutaţia poate, însă, periclita munca celor care caută un vaccin împotriva coronavirusului. Cei maii mulţi cercetători folosesc o secvenţă a virusului izolată la începutul pandemiei, în China.

VIRGIL MUSTA, Spitalul de Boli Infecţioase Timişoara - Virusul în timpul multiplicării sale poate da modificări genetice care să ducă la o tulpină mai mult sau mai puţin agresivă, mai mult sau mai puţin recunoscută de către sistemul imun.

Noi informaţii pun sub semnul întrebării chiar momentul zero al epidemiei.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă retestarea pneumoniilor suspecte de la finalul lui 2019 după ce Franţa a descoperit că a tratat încă din decembrie un pacient infectat cu noul coronaviru. Cu o lună înainte ca primul caz oficial să fie depistat pe continentul european.

Christian Lindmeier, purtător de cuvânt OMS - Este posibil ca mai multe cazuri să fie descoperite în ţările care retestează mostre de la pacienţii au fost bolnavi de pneumonie sau de alte afecţiuni similare, în decembrie sau ianuarie.

Peste 3 milioane 750 de mii de oameni au fost infectaţi la nivel mondial, iar bilanţul deceselor a depăşit 259 de mii. Tot mai mulţi oameni de ştiinţă vorbesc însă despre un al doilea val de infectări. Iar în unele ţări ar putea fi chiar mai devastator decât primul.