Ţara care şi-a arestat 2% din populaţia adultă după ce preşedintele a declarat "război" bandelor

La opt luni de când preşedintele Salvadorului, Nayib Bukele, a declarat război împotriva bandelor, se estimează că 2% din populaţia adultă a ţării, adică aproximativ 100.000 de persoane, se află acum în spatele gratiilor, relatează CNN, citat de news.ro.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Represiunea lui Bukele din acest an, declanşată de o serie de crime sângeroase comise de bande, în urma cărora zeci de persoane au fost ucise în luna martie, a plasat El Salvador într-o stare de urgenţă prelungită şi a îngrădit drepturi constituţionale importante, precum dreptul la un proces echitabil şi libertatea de asociere.

Potrivit lui Tiziano Breda, expert în America Centrală la Crisis Group, această politică "mano dura" ("pumnul de fier") pare să dea însă rezultate, rata asasinatelor scăzând în ţară. Iar în ceea ce-l priveşte pe Bukele, el se bucură acum de un renume la care mulţi lideri pot doar visa - are o rată de aprobare de 86%, într-un sondaj realizat în octombrie de CID Gallup în 12 ţări din America Latină, ceea ce îl face cel mai popular lider din regiune, în ciuda presupuselor încălcări ale drepturilor.

Dar este acest lucru de durată? Observatorii avertizează că popularitatea politicii lui Bukele ar putea duce în regiune la copierea acestei politici, alte ţări din America Latină aplicând deja măsuri extrajudiciare similare pentru a-şi rezolva problemele legate de bandele de infractori. Şi, după cum subliniază Jonathan D. Rosen, profesor asistent la New Jersey City University, istoria a arătat că politicile mano dura au un mod de a se răzbuna.

Reţeta perfectă pentru abuz

În El Salvador se află unele dintre cele mai cunoscute bande din lume, inclusiv Barrio 18 şi MS-13. Aceasta din urmă a apărut în Los Angeles în anii 1980 printre imigranţii salvadorieni care şi-au părăsit ţara natală pe fondul unui război civil violent, finanţat în parte de Statele Unite. Reţeaua s-a extins şi la alţi imigranţi din America Centrală, iar în anii 1990, mulţi dintre ei au fost deportaţi în ţările lor de origine, provocând o explozie a violenţei acolo, spun experţii.

Înainte de mişcarea de reprimare a lui Bukele, se estima la 70.000 numărul membrilor activi ai bandelor în întreaga ţară. Practic, era imposibil pentru politicieni şi pentru funcţionarii de stat să evite să interacţioneze cu ei, dacă doreau, de pildă, să desfăşoare o campanie electorală sau să ofere servicii în cartierele sărace, arată un raport al Crisis Group.

Grupurile de apărare a drepturilor se tem că efortul de a-i elimina a avut efecte negative, ducând la arestarea a 58.000 de persoane între martie şi noiembrie 2022, la închisori supraaglomerate şi la militarizarea societăţii salvadoriene, unde forţele de ordine patrulează pe străzi.

Un raport Human Rights Watch publicat la 7 decembrie consemnează încălcări pe scară largă ale drepturilor omului - tortură şi rele tratamente în detenţie, arestări arbitrare, cartierele cu venituri mici vizate cu preponderenţă. Multe dintre arestările din ultimul an par să se bazeze pe dovezi îndoielnice, pe informaţii anonime şi pe acuzaţii culese de pe reţelele sociale, scrie HRW.

Tentaţia imitaţiei

La 3 decembrie, războiul lui Bukele împotriva bandelor s-a intensificat. Forţele de securitate "au îngrădit complet" cea mai populată municipalitate din ţară, Soyapango. Bukele a distribuit o înregistrare video care arată trupe înarmate mărşăluind în zonă. Juan Pappier, expert la Human Rights Watch, a declarat pentru CNN că măsurile autoritare din Soyapango au constituit "o reţetă perfectă pentru abuzuri", împiedicând libertatea de mişcare a oamenilor. "Există o tendinţă în America Latină, aceea de a crede că pentru a rezolva probleme de securitate foarte serioase trebuie să suspenzi drepturile", a declarat Pappier. El a amintit de exemplul Chile, care a avut o stare de urgenţă prelungită ca răspuns la violenţele din sudul ţării, şi Ecuador, unde guvernul a anunţat în noiembrie măsuri similare, ca răspuns la violenţele comise de bande în închisori.

În ultimele săptămâni, liderul de stânga al Hondurasului, Xiomara Castro, care a candidat cu o platformă ce susţinea drepturile omului, a decretat stare de urgenţă parţială pentru o lună, pe fondul protestelor faţă de nivelul infracţionalităţii, suspendând drepturile constituţionale în anumite regiuni în timp ce lua măsuri drastice împotriva grupurilor criminale.

Marţi, Jamaica - una dintre ţările cu cele mai ridicate rate de omoruri din Caraibe (raportată la suta de mii de locuitori) - a declarat stare de urgenţă generalizată, pentru a permite forţelor de securitate să aresteze persoane şi să percheziţioneze clădiri fără mandat.

Reversul medaliei

Guvernele salvadoriene anterioare au încercat şi ele să abordeze problema bandelor aplicând strategii similare, dar rezultatul a fost şi mai rău. Fostul preşedinte Antonio Saca - care a pledat vinovat în 2018 pentru deturnarea a 300 de milioane de dolari din fonduri publice - a anunţat un plan "super mano dura". Analiştii spun că încarcerarea în masă a gangsterilor a dus la consolidarea puterii bandelor în spatele gratiilor. Bandele nu se mai luptau numai între ele, ci şi cu guvernul. În 2015, El Salvador depăşise Hondurasul, fiind cea mai violentă ţară din lume, cu o rată a crimelor de peste 100 la 100.000 de locuitori. Iar în ultimii ani, ţara a cunoscut şi mai multă violenţă decât în timpul războiului civil, potrivit unui studiu.

Combaterea criminalităţii a rămas în fruntea agendei în 2019, când Bukele a ajuns la putere promiţând că va pune capăt corupţiei şi violenţei între bande. Tânăr, deschis la nou, adoptând bitcoinul la nivel naţional, a dat impresia că de data asta va fi altfel, dar temerile au crescut rapid în legătură cu tendinţele sale autoritare.

Jurnalişti critici şi membri ai societăţii civile ar fi fost luaţi în vizor de administraţia sa, iar în 2020 a trimis trupe înarmate în Congres pentru a le cere parlamentarilor să aprobe planul său de a obţine un împrumut pentru a combate violenţa bandelor. În septembrie anul trecut, o curte constituţională dominată de aliaţii săi, potrivit organizaţiei non-profit Freedom House, a deschis calea pentru ca Bukele să candideze pentru două mandate consecutive. În 2022, guvernul din El Salvador a negat responsabilitatea pentru piratarea telefoanelor mobile a cel puţin 35 de jurnalişti şi a altor membri ai societăţii civile prin utilizarea programului de spionaj Pegasus, dar suspiciunile au rămas.

Mituirea gangsterilor

Pe măsură ce rata crimelor din ţară a început să scadă în 2020, au apărut informaţii conform cărora guvernul lui Bukele ar fi încheiat o înţelegere cu bandele. Potrivit unei declaraţii a Departamentului Trezoreriei SUA, administraţia lui Bukele a fost acuzată că a oferit stimulente financiare pentru MS -13 şi Barrio 18 în 2020 pentru "a se asigura că violenţa între bande şi numărul de asasinate confirmate rămân scăzute".

Guvernul lui Bukele a negat acuzaţiile, iar Bukele a spus că e o "minciună evidentă". Există un anumit consens în rândul observatorilor din domeniul securităţii că armistiţiul lui Bukele cu bandele s-a destrămat la sfârşitul lunii martie (2022), ceea ce a determinat MS-13 să-şi reia seria de crime, pentru a face presiuni asupra guvernului să facă concesii. Presupusa strategie s-a întors împotriva gangsterilor, iar Bukele a anunţat starea de urgenţă şi suspendarea mai multor drepturi constituţionale.

O nouă criză la orizont

Experţii în drepturile omului au remarcat tăcerea recentă a SUA cu privire la represiunea prelungită din El Salvador. După ce iniţial a fost dură cu privire la atacurile lui Bukele asupra statului de drept, administraţia americană în ultima vreme a adoptat la poziţii ambigue, posibil în încercarea de a preveni migraţia. Mai puţină infracţionalitate va determina mai puţini oameni să părăsească ţara şi să ceară azil în SUA pe termen scurt. Multe familii şi-au pierdut însă singurul susţinător, iar unii dintre ei sunt speriaţi de poliţie.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru CNN că "violenţa bandelor este o problemă serioasă, iar El Salvador şi Statele Unite au un interes direct în a se asigura că aceşti infractori violenţi nu mai sunt pe străzi". În acelaşi timp,"l-am îndemnat pe preşedintele Nayib Bukele şi administraţia sa să abordeze ameninţarea bandelor într-un mod care să respecte şi să protejeze drepturile omului şi libertăţile fundamentale ale poporului din El Salvador", a spus purtătorul de cuvânt. El a reiterat convingerea SUA că starea de urgenţă "este o politică nesustenabilă, care a generat îngrijorări serioase cu privire la încălcări ale drepturilor omului, detenţii arbitrare şi decese".

El Salvador are acum condiţiile perfecte pentru recrutarea de noi membri ai bandelor, spun experţii. "Oameni care nu au nicio legătură cu bandele sunt arestaţi, sunt în închisori şi sunt complet privaţi de mijloacele de trai - acesta este genul perfect de persoane care pot fi recrutate", subliniază un analist. "Aţi observat cum presa mainstream şi ONG-urile şi-au intensificat atacurile în ultimele zile?" a scris preşedintele Salvadorului pe Twitter la o zi după publicarea raportului HRW. "Nu este vorba că sunt interesaţi de El Salvador (nu au fost niciodată), teama lor este că vom reuşi, pentru că alte guverne vor dori să ne imite. Se tem de puterea exemplului", a conchis el.