Tot ce trebuie să știi despre revolta din Kazahstan. De ce sunt oamenii furioși

Guvernul kazah a fost demis, iar autoritățile au decretat stare de urgență în țară, în urma protestelor violente pe fondul scumpirii carburanților. Pe măsură ce situația din fosta republică sovietică a degenerat, Rusia a trimis armata pentru „menținerea păcii”. În urma ciocnirilor violente, zeci de protestatari au fost uciși, iar cel puțin 1.000 de persoane au fost rănite.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Este cea mai mare provocare pentru regimul autocratic condus de președintele Kassym-Jomart Tokayev. Motivele care stau la baza revoltei din Kazahstan, dincolo de creșeterea prețului gazelor, sunt însă mai adânci, cetățenii plângându-se de corupție, inegalitate, sărăcie și lipsa locurilor de muncă, scrie CNN. 

Pe 5 ianuarie 2022, protestatarii au ieșit în stradă, în Almaty, vandalizând mai multe clădiri guvernamentale și incendiind principala clădire administrativă din cel mai mare oraș din țară. De asemenea, în urma violențelor, zeci de persoane au murit, iar peste 1.000 au fost rănite. De asemenea, internetul și telefonia mobilă au fost întrerupte în întreaga țară. 

Potrivit presei locale, în urma ciocnirilor violente cu manifestanții, opt polițiști și militari au murit, iar peste 300 de ofițeri au fost răniți. Ministrul kazah de Interne a anunțat că peste 200 de persoane au fost arestate. 

Din ce cauză au izbucnit protestele din Kazahstan?

Demonstrațiile au izbucnit în regiunea vestică Mangystau, bogată în petrol, după o creştere a preţurilor la gazul natural lichefiat (GPL), înainte de a se extinde spre oraşul Aktau, pe malul Mării Caspice, apoi în Almaty. Regiunea Mangystau depinde de GPL ca principală sursă de carburant pentru maşini şi orice majorare a preţului duce la o creştere în lanţ a preţurilor la produse alimentare, deja mai mari de la începutul pandemiei de coronavirus.

Guvernul a încercat într-o primă etapă, fără succes, să-i calmeze pe protestatari, promiţând o reducere a preţului la GPL, fixându-l la 50 de tenge (0,1 euro) pe litru în regiune, comparativ cu 120 de tenge la începutul anului.

Kazahstanul, țară producătoare de petrol, a atras miliarde de investiții străine și a menținut o economie puternică de la independența sa, acum 30 de ani. Dar subvențiile pentru GPL au creat o situație în care Kazahstanul se confrunta în mod regulat cu lipsuri de petrol, scrie Reuters.

Motivele protestelor sunt însă mai adânci, incluzând furia provocată de guvernul corupt, nivelul de trai și problemele economice, agravate și de pandemia de coronavirus. În timp ce resursele naturale au îmbogățit elita deja foarte bogată, mulți kazahi se confruntă cu un nivel de trai modest. 

Amnesty International a declarat că protestele sunt „o consecință directă a represiunii pe scară largă de către autorități a drepturilor fundamentale ale omului. De ani de zile, guvernul a persecutat disidența pașnică, lăsând poporul kazah într-o stare de agitație și disperare”, a declarat Marie Struthers, directorul Amnesty pentru Europa de Est și Asia Centrală.

Răspunsul Guvernului în urma revoluției din Kazahstan

În urma protestelor care au cuprins Kazahstanul, autoritățile au decretat stare de urgență, impunând un lockdown dur până pe 19 ianuarie, potrivit presei locale. Internetul și telefonia mobilă au fost întrerupte în întreaga țară, iar armata a fost trimisă în stradă. De asemenea, Rusia a trimis armata pentru „menținerea păcii”.

În efortul de a calma spiritele, președintele Tokayev a ordonat guvernului să reducă prețul GPL la 50 tenge (0,11 dolari) pe litru „pentru a asigura stabilitatea în țară”.

El a mai declarat că au fost implementate și o serie de măsuri menite să „stabilizeze situația socio-economică”, inclusiv reglementarea guvernamentală a prețurilor la combustibili pentru o perioadă de 180 de zile, un moratoriu privind creșterea tarifelor la utilități pentru populație pentru aceeași perioadă, și luarea în considerare a subvențiilor pentru chirie pentru „segmentele vulnerabile ale populației”.

Premierul Askar Mamin și guvernul kazah au demisionat pe fondul violențelor din stradă, iar Tokayev a preluat controlul asupra Consiliului de Securitate al țării, înlocuindu-l pe fostul președinte Nursultan Nazarbayev. Aceste concesii, însă, nu au reușit să oprească protestele.

Tokayev a promis că va acționa „dur” pentru a reprima manifestanții. El i-a numit pe cei care ar fi luat cu asalt aeroportul „terorişti” şi i-a acuzat pe protestatari că subminează „sistemul de stat”, susţinând „mulţi dintre ei au primit pregătire militară în străinătate”.

Cine a fost Nursultan Nazarbayev?

Kazahstanul este cea mai mare economie din Asia Centrală, învecinat cu Rusia la nord și cu China la est. Conducerea sa, care s-a lăudat adesea cu stabilitate într-o regiune marcată de conflicte, menține legături strânse cu Kremlinul.

Kazahstanul găzduiește o minoritate etnică rusă semnificativă, care reprezintă aproximativ 20% din populația de 19 milioane a fostei republici sovietice, potrivit CIA World Factbook. Moscova depinde și de Cosmodromul Baikonur din sudul Kazahstanului ca bază de lansare pentru toate misiunile spațiale cu echipaj rusesc.

O parte din furia protestatarilor a fost direcționată și către conducerea Kazahstanului. Chiar înainte de obținerea independenței, în 1991, scena politică a țării a fost dominată de un singur nume - Nursultan Nazarbayev. Fostul oficial al Partidului Comunist a condus țara aproape trei decenii înainte de a demisiona în 2019.

Nazarbayev a fost recunoscut în Occident pentru că a renunțat la armamentul nuclear și pentru că a mutat capitala în Astana - oraș care a fost redenumit după numele său - Nur-Sultan. Un raport din 2018 al Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului a scos în evidență că alegerile prezidențiale din Kazahstan din 2015, în care Nazarbayev a primit 98% din voturile exprimate, „au fost marcate de nereguli”. Când Nazarbayev a demisionat, i-a transferat puterea lui Tokayev, dar a rămas o figură influentă, din umbră.