Traumele de nedescris ale supravieţuitorilor care s-au rugat peste 100 de ore să fie scoşi de sub dărâmături: "V-am aşteptat să veniţi. Slavă Domnului"

Echipele de salvare din Turcia şi Siria continuă să aducă la lumină supravieţuitorii cutremurelor, chiar şi după mai bine de 110 ore. Greu de imaginat cum au rezistat oamenii sub dărâmături atâtea zile la rând. Singuri sau tinându-şi în braţe propriul bebeluş ori stând de vorbă cu un câine. Mărturiile unora dintre ei sunt extrem de emoţionante. Pentru că vin de la graniţa aceea firavă dintre viaţă şi moarte. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Imaginea bucuriei într-un loc în care tristeţea a împietrit milioane de oameni. Dintr-o ambulanţă, o femeie salută mulţimea şi râde. Inăuntru e fiul ei. Salvat de sub darâmături. Salvat azi noapte de sub dărâmături. Îl cheamă Adnan şi are 17 ani. După 4 zile şi 4 nopţi mai are puterea să le zâmbească celor care, în tot acest timp, au făcut orice să ajungă la el. 

Bucuria celor care îşi găsesc familia în viaţă după ce au fost scoşi de sub dărâmături

Acum, Adnan e în siguranţă. E în braţele mamei. Iar mărturia celor 100 de ore de disperare şi speranţă, e şocantă. Am ales să o difuzăm ca să înţelegem cât s-a luptat cu moartea un copil.

Ești bine?

Sunt bine.

Cum a fost? Cum ai supraviețuit?

M-am dus la toaletă, mi-am băut propria urină pentru a supraviețui. Am reușit să supraviețuiesc așa, mulțumită lui Dumnezeu.

Ce ai simțit în subteran?

V-am aşteptat să veniţi. Slavă Domnului că aţi sosit, mulțumesc tuturor.

Ești puternic, arăți bine. Au mai venit și alte voci de jos?

Am avut un câine, i-am auzit lătratul.

Bebeluş scos la suprafaţă după 5 zile

Acolo, în întuneric, toţi s-au agăţat de cel mai mic semn de viaţă pentru a mai trăi puţin. Salvatorii au găsit o fetiţă care fredona încet o melodie. Au adus apoi la suprafaţă un bebeluş de numai 10 zile. 5 zile, adică jumătate din viaţa lui, a petrecut-o sub ruine, alături de mama sa. Au fost scoşi amândoi în viaţă. 

Laurenţiu Rădulescu, reporter Observator: Aşa arată momentele de speranţă în acest oraş. Fata este scoasă printr-un culoar, transportată pe braţe. 

O tânără de 18 ani a reuşit să supravieţuiască mai bine de 100 de ore cu speranţa că salvatorii vor ajunge la ea. E ca şi cum viaţa dă aici, printre ruine, ultima reprezentaţie. E firesc, deci, să se audă şi aplauze. Pentru cei salvaţi şi pentru salvatori deopotrivă. 

Bătălia celor care au învăţat să asculte ritmul inimilor care bat de dincolo de ziduri

Pentru astfel de momente se duce încă bătălia celor care au învăţat să asculte ritmul inimilor care bat de dincolo de ziduri. Azi noapte, salvatorii români erau la datorie. Bat ritmat în perete şi ascultă. Mai bat odată. De undeva, din depărtare, răzbate un semn de viaţă. Era o femeie de 55 de ani. Era în viaţă. Au reuşit să o salveze. 

Sani, salvator Israel: Acum 10 minute, am salvat un copil, o fată. Aşa că încă sperăm şi suntem motivaţi să continuăm şi să facem tot ce putem. 

Încă mai există speranţă. Încă mai vin semne de viaţă. Acum câteva zile, un tânăr implora să fie salvat. De sub dărâmături, a ţinut un jurnal al luptei cu destinul: Nu ştiu dacă o să vedeţi această filmare. Mulţumesc lui Dumnezeu că încă sunt în viaţă. Nu pot să vă descriu ce simt acum sub aceste dărâmături. Am trăit momentele astea, să fiu sub dărâmături, ce vedeţi voi acum. Se aud şi vecini de lângă mine, se aud şi ei acum. Nu pot să vă descriu. A revenit (n.r. încă un cutremur). 

După 4 zile şi 4 nopţi, Abdul a fost salvat: Mulțumesc Domnului, eu sunt foarte bine, familia mea e bine, dar sunt foarte afectați. Unul dintre frații mei are piciorul rupt și pe mâna celuilalt frate al meu a cazut tavanul. Am filmat pentru atunci când ies afară. În cazul în care ies să-l pot da mai departe, iar dacă nu ieșeam, să poată să-l găsească cineva să îl transmită mai departe către familia mea. 

Mii de copii, orfani după cutremurul din Turcia şi Siria

Un bebeluş îşi regăseşte şi el familia. Doar tatăl a mai supravieţuit. E în stare de şoc. Nu credea că îşi va mai vedea vreodată copilul. Acestea sunt semne că viaţa va învinge şi această mare durere. Nu întâmplător fetiţa născută printre ruine, în Siria, a fost botezată Aya - Miracol în arabă. Ea e unul dintre miile de orfani care vor rămâne, pentru totdeauna, supravieţuitorii.  

În speranţa că măcar ei îl vor ierta, preşedintele Erdogan şi-a pus la dispozitie avionul prezidenţial cu care 16 bebeluşi ramasi orfani au zburat către Ankara, unde primesc îngrijiri medicale.