Tusk: Polonia nu plănuieşte să trimită trupe de menţinere a păcii în Ucraina. Macron: Kievul va decide ce concesii vrea să facă

Donald Tusk a anunţat joi că nu intenţionează să trimită trupe poloneze în Ucraina în cazul unei încetări a focului. Declaraţia vine după ce POLITICO a scris că 40.000 de soldaţi străini ar urma să fie trimişi în Ucraina ca forţă de menţinere a păcii. 

• STENOGRAME. Călin Georgescu, Horaţiu Potra şi legionarul Sechila au vrut să dezlănţuie haosul în Bucureşti. "Mers peste ei şi dat foc"

Război în Ucraina. Polonia nu intenţionează să trimită trupe în Ucraina, a declarat joi prim-ministrul Donald Tusk, pe fondul speculaţiilor că puterile occidentale ar putea participa la o forţă de menţinere a păcii, dacă se ajunge la o încetare a focului, relatează Reuters, citat de news.ro.

Polonia nu intenţionează să trimită trupe în Ucraina

Tusk a făcut declaraţia alături de preşedintele francez Emmanuel Macron, care a fost joi în vizită la Varşovia. Surse diplomatice declaraseră pentru presă că ideea de a trimite trupe europene în Ucraina, în cazul în care există o încetare a focului şi un acord de pace între Ucraina şi Rusia, ar fi pe agenda lor.

"Pentru a pune capăt speculaţiilor cu privire la prezenţa potenţială a vreunei ţări în Ucraina după obţinerea unei încetări a focului, deciziile referitoare la Polonia vor fi luate la Varşovia şi numai la Varşovia”, a declarat Tusk. "Pentru moment, nu planificăm astfel de acţiuni", a dat el asigurări.

Macron a declarat că depinde de Ucraina să decidă ce concesii vrea să facă pentru pace, dar pentru ca Europa să fie sigură, oamenii de pe continent în ansamblu trebuie să-şi asume responsabilitatea. "(Avem) aceeaşi dorinţă de a le spune ucrainenilor că nimeni nu poate discuta în numele lor concesiile care trebuie făcute, problemele care trebuie ridicate, depinde de ucraineni să o facă, dar nu există securitate în Europa fără europeni", a declarat Macron într-o conferinţă de presă.

Puterile europene doresc să îi demonstreze lui Donald Trump, care va fi învestit în funcţia de preşedinte al SUA la 20 ianuarie, că sunt dispuse să îşi asume partea lor de sarcină pentru a pune capăt războiului de aproape trei ani din Ucraina. Miniştrii de externe şi de finanţe din Franţa, Germania şi Polonia se întâlnesc, de asemenea, joi la Varşovia şi Berlin, cu doar câteva săptămâni înainte ca Polonia să preia preşedinţia rotativă a UE de la Ungaria.

Discuţiile din Polonia şi de la Berlin vor viza modalitatea de consolidare a sprijinului financiar şi militar pentru Ucraina pe termen scurt şi modul în care Europa poate stimula finanţarea apărării, inclusiv prin intermediul datoriei comune.

Ce a scris POLITICO

Preşedintele francez Emmanuel Macron va discuta cu premierul polonez Donald Tusk despre desfăşurarea unei forţe postbelice de menţinere a păcii în Ucraina atunci când cei doi se vor întâlni joi, la Varşovia, au declarat pentru POLITICO un diplomat al Uniunii Europene şi un oficial francez. Întâlnirea dintre cei doi lideri importanţi din UE vine pe fondul temerilor tot mai mari că viitoarea administraţie a lui Donald Trump îi va forţa pe europeni să preia mai multe responsabilităţi militare în Ucraina.

"Este adevărat", a confirmat diplomatul UE atunci când a fost întrebat despre un articol din ziarul Rzeczpospolita care susţinea că cele două ţări discută despre o potenţială forţă de menţinere a păcii de 40.000 de oameni compusă din trupe din ţări străine. Diplomatul nu a dat detalii cu privire la ţările din care ar putea proveni soldaţii. Cu toate acestea, un oficial polonez de rang înalt a declarat că au fost surprinşi de această propunere care ar fi venit din partea lui Macron.

"Aceasta nu este o formulă care ne-ar permite să luăm o astfel de decizie", a declarat oficialul, adăugând că misiunile de menţinere a păcii ar trebui să fie decise în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite sau al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, nu într-o discuţie bilaterală cu preşedintele francez. Trimiterea de trupe poloneze în Ucraina "ar avea sens doar în cadrul unui format NATO", a adăugat acesta.

Propunerea privind forţa de menţinere a păcii este separată de ideea anterioară a lui Macron de a trimite instructori militari în Ucraina în timpul războiului în curs, precizează POLITICO. La începutul acestei săptămâni, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut aparent referire la un astfel de plan atunci când s-a întâlnit cu Friedrich Merz, probabil viitorul cancelar al Germaniei, în prezent şef al opoziţiei conservatoare din Germania.

"Vă voi spune sincer, ne putem gândi şi lucra la poziţia lui Emmanuel (Macron)", a declarat Zelenski reporterilor. "Vă amintiţi, el a propus ca trupele acestei sau altei ţări să fie prezente în unele teritorii ale Ucrainei, ceea ce ne-ar garanta securitatea în timp ce Ucraina nu este în NATO", a spus Zelenski."Dar înainte de asta, trebuie să înţelegem clar când va fi Ucraina în UE şi când va fi în NATO", a adăugat el. Liderul ucrainean a subliniat, de asemenea, nevoia ţării sale de a avea garanţii de securitate atunci când s-a întâlnit cu Donald Trump la Paris, în weekend.

Principala solicitare a Ucrainei este să primească o invitaţie oficială de a adera la NATO, dar membri precum Statele Unite şi Germania se opun, îngrijoraţi de posibilitatea de a fi atraşi într-un război cu Rusia. Fără aderarea la NATO, Kievul se teme că orice acord de pace ar permite pur şi simplu Rusiei să aibă un răgaz şi apoi să atace din nou, după ce îşi va reface armata.

Îngrijoraţi de Putin

Trimiterea de forţe străine de menţinere a păcii în Ucraina ar putea linişti temerile Kievului că aliaţii săi nu vor interveni dacă liderul rus Vladimir Putin va relua războiul. Kievul are experienţa amară a renunţării la arsenalul său nuclear în 1994 în schimbul unor promisiuni de securitate care nu au împiedicat un atac rusesc. "Este foarte clar că încheierea războiului şi câştigarea păcii sunt posibile doar atunci când Ucraina este în NATO şi în UE", a declarat pentru POLITICO vicepremierul ucrainean Olha Ştefanişina.

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a abordat, de asemenea, problema atunci când a fost întrebată săptămâna trecută despre un posibil rol al Germaniei în orice forţă de menţinere a păcii. "Desigur, tot ceea ce serveşte păcii în viitor va fi susţinut de partea germană cu toate eforturile", a spus ea.

Cu toate acestea, poziţia oficială a Berlinului a fost refractară faţă de orice plan de desfăşurare de forţe. Creştin-democraţii, care probabil vor conduce guvernul după alegerile din februarie, au fost mai deschişi să ajute Ucraina, dar Merz a declarat la începutul acestei luni că discuţiile despre o misiune germană de menţinere a păcii în Ucraina sunt "iresponsabile".

Polonia este, de asemenea, precaută, în special în ceea ce priveşte trimiterea de soldaţi în Ucraina în timpul războiului. Trimiterea de trupe poloneze în Ucraina "iese din discuţie în acest moment", a declarat marţi ministrul apărării Władyslaw Kosiniak-Kamysz. El a spus că Macron a invocat această posibilitate în februarie, dar când Kosiniak-Kamysz a fost la Paris luna trecută, problema nu a fost ridicată. Ministrul polonez a insistat că orice astfel de măsură ar trebui să fie luată de NATO. "Sunt pe masă diverse scenarii. Vom proceda ca o alianţă. NATO trebuie să joace un rol-cheie aici, nu ţările individuale", a spus el.

Şi alţi oficiali de rang înalt au abordat subiectul. Şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat în timpul unei vizite recente la Kiev că soldaţii din ţările UE ar putea servi într-o zi în Ucraina. "Cred că nu ar trebui să excludem nimic", a spus ea.

Factorul Trump

Există o presiune tot mai mare asupra ţărilor europene pentru a prelua iniţiativa în ceea ce priveşte Ucraina, deoarece Donald Trump a spus clar că el crede că Europa a rămas în urmă în ceea ce priveşte ajutorul acordat Kievului şi că îşi propune să pună capăt războiului după preluarea mandatului.

"Ar trebui să existe o încetare imediată a focului şi ar trebui să înceapă negocierile", a scris Trump într-o postare pe platforma sa de social media. De asemenea, el a avertizat că Ucraina va primi "posibil" mai puţin ajutor militar după ce îşi va prelua el mandatul la Casa Albă şi a subliniat că SUA vor lua în considerare "în mod absolut" părăsirea NATO, dacă alţi membri nu îşi ating obiectivele privind cheltuielile de apărare.

The Wall Street Journal a relatat luna trecută că unii consilieri ai lui Trump sugerează un plan de pace care ar îngheţa luptele de-a lungul liniilor de front actuale, ar forţa Ucraina să îşi suspende cererea de aderare la NATO pentru cel puţin 20 de ani şi ar asigura o poliţie în zona demilitarizată dintre cele două părţi cu trupe din UE şi Regatul Unit.

Oficialul polonez de rang înalt a declarat că o altă îngrijorare cu privire la propunerea lui Macron este că situaţia politică mai largă este încă foarte incertă până când Trump va depune jurământul. "Este greu chiar să discutăm un astfel de subiect până după 20 ianuarie", a mărturisit el. Palatul Elysée a declarat într-un comunicat că Macron se duce în Polonia pentru a discuta despre Ucraina "într-un nou context transatlantic", dar a refuzat să facă vreun alt comentariu pentru articolul din POLITICO.