40.000 de militari NATO ar putea fi trimişi în Ucraina ca forţă de menţinere a păcii după război. Trump nu ar vrea să trimită trupe SUA

Război în Ucraina. Preşedintele francez Emmanuel Macron plănuieşte să poarte discuţii cu premierul polonez Donald Tusk joi, la Varşovia, cu privire la sprijinul european pentru Ucraina şi desfășurarea de forțe pentru menținerea păcii după război, au declarat pentru POLITICO un diplomat UE și un oficial francez. Întâlnirea celor doi vine pe fondul temerilor tot mai mari că viitoarea administrație a lui Donald Trump îi va forța pe europeni să-și asume mai multe responsabilități militare în Ucraina.

Există temeri în rândul unor lideri europeni că, după preluarea funcţiei de preşedinte pe 20 ianuarie, Donald Trump ar putea încerca să facă presiuni asupra Ucrainei şi a Rusiei în negocieri. De exemplu, ar putea ameninţa Ucraina cu încetarea ajutorului militar dacă Kievul refuză. Totodată, noul preşedinte american l-ar putea avertiza pe preşedintele rus Vladimir Putin despre creşterea în continuare a sprijinului militar pentru Kiev în cazul în care liderul de la Kremlin ar refuza negocierile.

Discuţii confidenţiale în NATO, începute de săptămâni

Reprezentanţii mai multor state membre NATO sunt angajaţi de săptămâni în discuţii confidenţiale despre cum ar putea fi monitorizată o posibilă încetare a focului în Ucraina, a aflat agenţia dpa. Se pare că Franţa şi Marea Britanie preiau conducerea în această chestiune.

Ziarul polonez Rzeczpospolita a citat un expert al Institutului francez de relaţii internaţionale (IFRI), care a afirmat că o astfel de misiune ar putea consta în cinci brigăzi cu un total de aproximativ 40.000 de soldaţi, Polonia preluând, potenţial, comanda uneia dintre ele. Cu toate acestea, nu a existat nicio confirmare a acestor cifre din partea autorităţilor franceze. Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat marţi că "în prezent, desfăşurarea soldaţilor polonezi în Ucraina este exclusă". Deşi subiectul "apare în presă", nu există nicio confirmare oficială a intenţiei de a staţiona trupe europene în Ucraina, a precizat el.

"Este adevărat", a confirmat pentru POLITICO un diplomat european întrebat dacă Franța și Polonia vor discuta staţionarea în Ucraina a unei forţe de menţinere a păcii de 40.000 de oameni formată din soldaţi străini după război. Diplomatul nu a explicat din ce țări ar putea veni soldații.

Cu toate acestea, un înalt oficial polonez s-a declarat surprins de propunerea care, potrivit Rzeczpospolita, ar fi venit de la Macron. "Aceasta nu este o formulă care ne-ar permite să luăm o astfel de decizie", a spus oficialul, adăugând că misiunile de menținere a păcii ar trebui decise în cadrul Națiunilor Unite sau al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, nu în cadrul unei discuții bilaterale. Trimiterea trupelor poloneze în Ucraina "ar avea sens doar în format NATO", au spus sursele citate. 

Amploarea implicării guvernului german în aceste discuţii nu este clară, potrivit dpa.

Americanii nu ar vrea să trimită militari pentru a menţine pacea în Ucraina

The Wall Street Journal a relatat luna trecută că una dintre variantele pentru un plan de pace în Ucraina presupune renunţarea la aderarea la NATO timp de cel puțin 20 de ani, înarmarea Kievului în continuare pentru a descuraja un viitor atac rusesc, îngheţarea linei de front şi stabilirea unei zone de demilitarizare lungă de aproape 1300 de km. O eventuală forță de menținere a păcii nu va implica trupe americane și nici nu va veni de la un organism internațional finanțat de SUA, cum ar fi Națiunile Unitea, a dat asigurări un consilier al lui Trump. 

"Putem antrena și oferi sprijin, dar europenii vor ţine armele în mână. Nu trimitem bărbați și femei americane să susțină pacea în Ucraina. Și nu plătim pentru asta. Să-i punem pe polonezi, germani, britanici și francezi să o facă", a declarat un membru din echipa lui Trump. Acest scenariu reflectă comentariile făcute de vicepreședintele ales JD Vance în timpul unui interviu din septembrie, când a sugerat că un acord final între Ucraina și Rusia ar putea implica o zonă demilitarizată "puternic fortificată, astfel încât rușii să nu invadeze din nou". Rusia ar urma să păstreze teritoriul cucerit și să primească asigurări cu privire la neutralitatea Ucrainei.

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a abordat problema unei posibile prezenţe internaţionale după încetarea focului în Ucraina în timpul unei recente sesiuni de lucru cu alţi miniştri de externe ai NATO la Bruxelles, a aflat dpa din surse NATO. Ea a spus clar că, într-un astfel de caz, s-ar pune problema participării pentru Germania şi toţi ceilalţi parteneri NATO.

Cu toate acestea, scrie POLITICO, poziția oficială a Berlinului a fost ceea de a se opune la o eventuală desfășurare de trupe germane în Ucraina. Creștin-democrații, care ar putea conduce guvernul după alegerile din februarie, au fost mai deschiși să ajute Ucraina, dar Friedrich Merz, cel mai probabil următorul cancelar al Germaniei, a declarat la începutul acestei luni că discuțiile despre o misiune germană de menținere a păcii în Ucraina sunt "iresponsabile".  Polonia este, de asemenea, precaută, în special să trimită soldați în Ucraina în timpul luptelor.

Trimiterea trupelor poloneze în Ucraina este "în afara discuției în acest moment", a declarat marți ministrul Apărării Władyslaw Kosiniak-Kamysz. El a spus că Macron a ridicat posibilitatea în februarie, dar când Kosiniak-Kamysz a fost la Paris luna trecută, problema nu a mai fost discutată. Ministrul polonez a insistat că un astfel de pas ar trebui să fie făcut de NATO. "Sunt pe masă diverse scenarii. Vom proceda ca o alianță. NATO trebuie să joace un rol cheie aici, nu țările individuale", a spus el.

Noua şefă a diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a declarat la începutul lunii că ea consideră că este posibil ca soldaţi europeni să asigure o potenţială încetare a focului în Ucraina. În opinia sa, soldaţii care ar putea participa la o astfel de misiune ar putea proveni din ţări care şi-au arătat anterior deschiderea faţă de discuţiile privind desfăşurare de trupe, precum Franţa sau ţările baltice.

Preşedintele Macron a discutat despre soarta Ucrainei cu Donald Trump şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Paris, la sfârşitul săptămânii trecute, cu ocazia ceremoniei de deschidere a catedralei Notre-Dame. Cu această ocazie, Donald Trump a cerut o încetare a focului şi l-a îndemnat pe preşedintele Rusiei să ia măsuri. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰