Ucrainenii care au fugit de război, prinşi în lupta economică. Occidentul refuză să-i trimită înapoi pe bărbaţii ceruţi de Zelenski pentru încorporare

Război în Ucraina. Preşedintele Volodimir Zelenski a încercat să îi convingă pe aliaţii săi să ajute la întoarcerea în Ucraina a mai multor bărbaţi în vârstă de luptă, cerându-le ajutorul în cadrul unor întâlniri bilaterale. Cei cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani nu au voie să părăsească Ucraina din cauza războiului. În luna mai, în Ucraina a fost pusă în aplicare o lege de mobilizare care încearcă să refacă rândurile militare cu sute de mii de soldaţi. Însă politicieni din Polonia până în Ungaria au declarat că nu vor trimite refugiaţii înapoi atât timp cât războiul continuă. În refuzul lor, există şi un motiv economic esenţial, în special în ţările ale căror conduceri s-au opus imigraţiei în ultimii ani. Dacă refugiaţii ar fi trimişi acasă, companiile, de exemplu, ar fi nevoite să caute mai departe muncitori care să ocupe locurile de muncă la fabricile de automobile sau de baterii nou construite, scrie Bloomberg, citat de news.ro.

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Preşedintele Volodimir Zelenski vrea ca poporul său să se întoarcă acasă, dar ţările care îi găzduiesc au descoperit că beneficiază de un nou grup de lucrători. Zelenski doreşte ca refugiaţii să se întoarcă pentru a menţine în funcţiune economia distrusă de război şi pentru a rezista Rusiei. Presiunea a crescut de când Zelenski le-a spus ucrainenilor, în discursul său de Anul Nou, că ar trebui să decidă dacă sunt refugiaţi sau cetăţeni - sau, după cum a spus el, victime sau câştigători - şi că este timpul ca ţara să fie unită.

Forţa de muncă ucraineană, esenţială pentru Polonia şi Cehia

Dar între timp, o mare parte din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu un deficit de forţă de muncă, iar ţări precum Polonia şi Republica Cehă sunt reticente în a pierde oameni. Ţările din regiune au primit milioane de refugiaţi în urma invaziei lui Vladimir Putin în Ucraina din februarie 2022. Guvernele le-au acordat un statut special şi le-au dat şi un ajutor financiar, chiar dacă, la fel ca în Republica Cehă, au redus de atunci această generozitate şi au fost mai lente în a veni cu măsuri pe termen lung pentru locuinţe sau acces la credite bancare.

Luna trecută, Polonia a prelungit până în septembrie 2025 legislaţia care acordă refugiaţilor acces la piaţa muncii şi la beneficii sociale. Prelungirea va oferi o mare stabilitate pentru ucraineni, a declarat ministrul adjunct de interne Maciej Duszczyk. „Economia noastră are nevoie de lucrători”, a recunoscut el. La începutul războiului, până la 17 milioane de ucraineni - mai mult de o treime din populaţia dinainte de război - şi-au părăsit casele. Mai mult de 6 milioane rămân refugiaţi în străinătate, potrivit Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, UNHCR. Cifra include aproximativ 1,3 milioane care au plecat în Rusia de la sfârşitul anului trecut.

Banca centrală ucraineană preconizează că alte 400.000 de persoane vor părăsi ţara în acest an din cauza dificultăţilor, cum ar fi penele de curent continue şi ameninţările la adresa infrastructurii energetice. Ucrainenii au intrat pe piaţa muncii din Polonia şi Cehia cu ani de zile înainte de război. Când Rusia a atacat, mulţi s-au întors în ţara lor natală pentru a lupta. Potrivit lui Jacek Piechota, preşedintele Camerei de Comerţ polono-ucrainene, absenţa lor a fost resimţită în industrii precum construcţiile şi transporturile. În multe companii, aceştia constituiau aproape o treime din forţa de muncă.

Pe lângă ucrainenii deja stabiliţi în Polonia înainte de război, ţara adăposteşte încă aproximativ 950.000 de refugiaţi. Contribuţia acestora la produsul intern brut a fost cuprinsă între 0,7% şi 1,1% anul trecut, potrivit unui raport al UNHCR şi al firmei de contabilitate Deloitte. Raportul a constatat că gospodăriile ucrainenilor refugiaţi în Polonia se întreţin singure, 80% din veniturile lor provenind din muncă, după ce nou-sosiţii au intrat pe piaţa muncii mai repede decât se aşteptau.

În Republica Cehă, refugiaţii ucraineni au plătit taxe de aproape două ori mai mari în primul trimestru al anului decât au primit ajutoare sociale, potrivit datelor Ministerului Muncii. Ţara are, de asemenea, cea mai scăzută rată a şomajului din Uniunea Europeană, de 2,7%, ceea ce face dificilă găsirea de lucrători. Cei mai mulţi dintre cei 350 000 de ucraineni din ţară sunt femei cu copii, însă dintre cei de vârstă activă, 72% sunt angajaţi, chiar dacă, de cele mai multe ori, în posturi mai puţin calificate decât cele pe care le deţineau acasă. „Pentru a fi sinceri, multe companii cehe depind de abilităţile şi munca grea a refugiaţilor ucraineni”, a declarat Tomas Prouza, şeful principalului grup de lobby al industriei cehe de retail şi ospitalitate. „Industria construcţiilor, de exemplu, ar stagna complet fără lucrătorii ucraineni”, recunoaşte el.