Una dintre rachetele ruseşti care a lovit oraşul natal al lui Zelenski avea 50 de componente făcute în alte ţări. Kievul vrea şi mai multe sancţiuni

Război în Ucraina. Preşedintele Volodimir Zelenski a cerut marţi seara sancţiuni internaţionale extinse pentru a împiedica Rusia să fabrice rachete, arătând că una dintre rachetele care au lovit oraşul său natal Krivoi Rog avea 50 de componente, în special microelectronice, fabricate în alte ţări. El a spus că reprezentanţii Ucrainei au discutat cu diplomaţii din ţările respective şi le-au furnizat o listă de companii care ar trebui puse pe lista sancţiunilor.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

Zelenski a anunţat, în discursul video adresat compatrioţilor ca în fiecare seară, că atacul cu rachete de la Krivoi Rog s-a soldat cu 11 morţi, între care un copil, iar în total peste 30 de persoane au fost rănite. „Acest atac deliberat al Rusiei asupra unui oraş obişnuit nu face decât să dovedească încă o dată un adevăr simplu: împreună cu partenerii noştri, trebuie să ne asigurăm că există condiţiile fizice pentru a face imposibilă teroarea rusă”, a spus Zelenski.

El a reliefat că pentru aceasta, sunt necesare două condiţii. Prima este un scut aerian, care presupune suficiente sisteme capabile de apărare antiaeriană şi avioane de luptă moderne. „Când capacitatea Rusiei de a ne ataca oraşele şi satele va fi limitată fizic de scutul nostru aerian, doar atunci statul terorist va realiza că nu există alternative la pace pentru toţi ucrainenii şi la înfrângerea Rusiei”, a spus Zelenski.

A doua condiţie este „distrugerea bazei pentru teroare, pentru producerea de noi rachete” ruseşti, iar în această privinţă numai sancţiunile pot funcţiona, a arătat el. „Din nefericire, Rusia are încă capacitatea de a obţine componente esenţiale pentru producţia de rachete de la companii din întreaga lume, inclusiv de la companii din unele dintre ţările partenere. Aceste componente sunt apoi expediate în Rusia prin diferite rute. Dacă luăm, de exemplu, una dintre rachetele care a lovit astăzi Krivoi Rog, aproximativ 50 de componente din ea - în principal microelectronice - au fost fabricate în alte ţări”, a arătat Zelenski.

El a spus că reprezentanţii Ucrainei s-au întâlnit marţi cu diplomaţi din ţările respective. „Toţi partenerii noştri au o listă de companii care furnizează Rusiei componente pentru ucidere. Noi avem această listă. Toată lumea înţelege, de asemenea, cum teroriştii ruşi încearcă să înşele lumea. Şi aşteptăm concluzii şi acţiuni rapide pentru a opri teroarea rusească cu rachete”, a punctat Zelenski, pledând în continuare pentru înăsprirea şi extinderea sancţiunilor.

Sancţiuni asupra companiilor din Rusia care produc rachete

„Ucraina a impus sancţiuni asupra tuturor companiilor din Rusia care produc rachete. Astfel de sancţiuni complete ar trebui impuse la nivel global împotriva tuturor acestora. Orice modalitate de eludare a sancţiunilor ar trebui să fie, de asemenea, pedepsită la nivel global. Controalele la exportul de componente critice trebuie să fie întărite la maximum posibil. Dacă cineva acţionează ca intermediar sau colaborează cu Rusia pentru ca teroriştii să poată continua să arunce în aer clădiri rezidenţiale şi să ucidă oameni, atunci astfel de entităţi - fie că este vorba de întreprinderi sau de guverne - merită un răspuns din partea lumii. O reacţie dură. Partenerii noştri au toate informaţiile în acest sens”, a arătat Zelenski.

„Este cu siguranţă mai ieftin să tăiem odată pentru totdeauna aprovizionarea cu componente teroriste decât să cheltuim în mod constant tot mai mulţi bani pentru rachete de apărare aeriană”, a subliniat liderul de la Kiev.

El le-a vorbit compatrioţilor, marţi seara, şi despre întâlnirea pe care a avut-o în cursul zilei cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, care a venit la Kiev pentru a discuta despre situaţia de la centrala din Zaporojie. „Lucrăm foarte activ pentru a preveni orice incident la centrala nucleară Zaporojie ocupată de Rusia. Atât timp cât ocupanţii sunt acolo, există un risc pentru întreaga lume, iar acest lucru este evident”, a spus Zelenski. „Numai eliberarea completă a centralei şi revenirea acesteia sub control ucrainean pot garanta siguranţa. Iar noi vom face totul pentru acest lucru”, a promis Zelenski.

El a salutat, de asemenea, faptul că AIEA s-a oferit să trimită un grup de experţi în Ucraina pentru a evalua consecinţele distrugerii barajului şi a altor structuri de la hidrocentrala Kahovka. „Lumea trebuie să ştie în detaliu ce se întâmplă şi ce crimă împotriva naturii şi a oamenilor a comis Rusia. Sper că experţii AIEA vor începe să lucreze în viitorul apropiat”, a spus Zelenski.

Şeful ONU pentru probleme nucleare, Rafael Grossi, a vizitat marţi Kievul înainte de a se deplasa la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, care este ocupată de Rusia şi se află în apropiere de locul unde uriaşul baraj de pe fluviul Nipru a fost avariat şi spart săptămâna trecută de o explozie.

AIEA a cerut duminică acces la un sit din apropierea centralei pentru a verifica nivelul apei, după ce lacul de acumulare a pierdut o mare parte din apă din cauza distrugerii barajului Kahovka din aval. Centrala nucleară Zaporojie foloseşte un bazin de răcire pentru a împiedica supraîncălzirea potenţial dezastruoasă a celor şase reactoare ale sale.

Compania ucraineană de energie nucleară a declarat marţi că nivelul iazului este stabil şi că apa este suficient de mare. Începând de marţi dimineaţă, nivelul apei se situa la 16,67 metri, ceea ce Energoatom a declarat că este „destul de suficient pentru a satisface nevoile centralei”.

Vorbind cu reporterii din Kiev, şi Rafaelo Grossi a declarat că nu există niciun pericol imediat, dar că este o „situaţie gravă”. Grossi s-a declarat, de asemenea, „foarte îngrijorat” că centrala nucleară ar putea fi prinsă în contraofensiva Ucrainei de recucerire a teritoriului ocupat de Rusia. El a adăugat că nu există niciun semn că forţele ruseşti ar fi mutat echipamente militare grele la faţa locului, dar nu a exclus această posibilitate şi a spus că se va lămuri la faţa locului.

Cum se desfăşoară contraofensiva

Vorbind despre contraofensivă, Zelenski a menţionat în discursul său de marţi seara că se înregistrează „progrese” şi a mulţumit soldaţilor pentru că apără şi „avansează poziţiile” Ucrainei. El a spus însă că luptele sunt extrem de grele, mai ales „în faţa superiorităţii aeriene şi de artilerie a ocupanţilor” şi a subliniat că deocamdată se înaintează cu paşi mici.

„Mulţumesc tuturor celor din societatea noastră care înţeleg că eliberarea ţării noastre de ocupanţi necesită acţiuni dure, eroice şi intense care, zi de zi, pas cu pas, dau puterea necesară ofensivei noastre”, şi-a încheiat Zelenski discursul de marţi seară nu înainte de a mulţumi Statelor Unite pentru un nou pachet de sprijin militar, în valoare de 325 de milioane de dolari, anunţat în cursul zilei şi care constă din elemente de artilerie, vehicule blindate, muniţie pentru sistemele HIMARS.

Vladimir Putin, care a stat de vorbă marţi, la Kremlin, cu jurnalişti şi bloggeri care scriu despre război, a subliniat pierderile enorme suferite de Ucraina şi a negat obţinerea de succese în contraofensivă, dar în acelaşi timp a recunoscut că forţele ruse au pierdut zeci de tancuri.