Ursula von der Leyen a prezentat starea Uniunii: UE trebuie să aibă voință politică pentru a-și construi propria armată

Discursul despre starea Uniunii Europene ținut de președintele Comisiei Europene îndeamnă blocul comunitar să învețe lecții din retragerea americană din Afganistan

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

UE trebuie să învețe lecțiile sfârșitului misiunii conduse de SUA în Afganistan și să dobândească „voința politică” pentru a-și construi propria forță militară pentru viitoarele crize, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.  În discursul său anual privind starea uniunii în Parlamentul European de la Strasbourg, Von der Leyen, fost ministru german al Apărării, a declarat că retragerea armatei americane din Afganistan și prăbușirea ulterioară a administrației președintelui Ashraf Ghani au ridicat întrebări îngrijorătoare, potrivit The Guardian. 

„În ultimele săptămâni, au avut loc numeroase discuții despre forțele expediționare. De ce tip și de câte avem nevoie: grupuri de luptă sau forțe de intervenție”, a spus Von der Leyen. „Fără îndoială, aceasta face parte din dezbatere - și cred că va face parte din soluție.” Ea a spus însă că există o problemă mai „fundamentală” în capitalele UE. „Puteți avea cele mai avansate forțe din lume - dar dacă nu sunteți niciodată pregătiți să le folosiți - la ce folos?” a spus ea. „Ceea ce ne-a reținut până acum nu este doar o lipsă de capacitate - este lipsa de voință politică. Și dacă dezvoltăm această voință politică, putem face multe la nivelul UE. ”

Lipsa investițiilor în apărare din partea guvernelor UE și îngrijorarea cu privire la riscul de a submina NATO, deținută în special de statele membre din est, au fost printre principalele obstacole în calea înființării unei aripi militare europene unite. Cheltuielile celor 27 de state membre ale UE pentru Apărare se ridicau la 1,2% din PIB în 2019, comparativ cu 3,4% în SUA.

Von der Leyen a declarat că lucrează cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru o „nouă declarație” privind relațiile UE-NATO până la sfârșitul anului. Șase state membre ale UE nu fac parte din alianța militară - Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta și Suedia.

Von der Leyen a spus că vor exista crize în care propria forță militară a UE ar trebui să funcționeze independent atât de ONU, cât și de NATO. „La sol, soldații noștri lucrează cot la cot cu ofițeri de poliție, avocați și medici, cu lucrători umanitari și apărători ai drepturilor omului, cu profesori și ingineri”, a spus ea.

Dincolo de voința și capacitătea de a trimite soldaţi pe teren, Von der Leyen a spus că serviciile de informații ale UE și alte agenții trebuie să împărtășească informații. De asemenea, ea a sugerat că, pentru a construi sectorul de apărare al UE și pentru a se asigura că echipamentele utilizate de armatele europene sunt „interoperabile”, se poate renunța la TVA pentru achizițiile de la comercianții locali de arme.

Un summit dedicat apărării europene va fi convocat de Von der Leyen și de președintele francez, Emmanuel Macron, în prima jumătate a anului viitor, când Franța deține președinția UE. "Este timpul ca Europa să treacă la nivelul următor", a spus Von der Leyen.

„Ursula Von der Leyen are dreptate [...] O adevărată apărare a UE depinde de voința politică a statelor membre. De aceea, Germania și Franța trebuie să conducă" ,a spus actualul ministru al apărării al Germaniei, Annegret Kramp-Karrenbauer.

În timp ce comentariile ei au fost în general bine primite, Martin Schwirdeman, președintele grupului de stânga din parlament a criticat comisia pentru că face „apel la soluții militare”, mai degrabă decât la direcționarea finanțării pentru a atenua suferința celor mai săraci. Unele guverne ale UE și-au exprimat și ele îndoielile. „Europa va aborda punctele slabe ale Apărării printr-o declarație, un summit, o agenție și renunțarea la TVA”, s-a plâns un diplomat. „Viziunea: tehnocrația întruchipată”.

Ce alte teme a mai abordat Ursula Von der Leyen

Bruxellesul va propune o lege europeană privind semiconductorii pentru a apăra suveranitatea tehnologică a UE, în prezent dependentă de Asia, şi în contextul în mai multe sectoare de activitate sunt paralizate de penurii. Până în 2030, UE doreşte să producă 20% din semiconductorii din lume, respectiv o dublare a cotei sale de piaţă actuale. Ursula von der Leyen a anunţat că UE îşi va dubla donaţiile de vaccinuri către tările sărace, la 450 de milioane de doze, până la mijlocul lui 2022, potrivit Agerpres. 

Uniunea Europeană va furniza 100 de milioane de euro suplimentare în ajutor către organizaţiile umanitare prezente în Afganistan pentru a evita "o foamete şi un dezastru umanitar majore" în această ţară aflată în mâinile talibanilor de la jumătatea lui august. Totodată UE va creşte cu 4 miliarde de euro până în 2027 contribuţia sa la finanţarea "acţiunii climatice" a ţărilor cele mai vulnerabile şi aşteaptă "un efort suplimentar" al SUA şi al "altor parteneri". UE s-a angajat deja să finanţeze 25 de miliarde de dolari pe an din cele 100 de miliarde pe an promise de comunitatea internaţională până în 2025.

La şase ani după afluxul de refugiaţi provenind din Siria care a luat UE prin surprindere, Ursula von der Leyen le-a cerut statelor membre să adopte reforma politicii de azil propusă în 2020 de Comisie, care bate pasul pe loc din cauză divizărilor profunde între Cei 27. "Vă invit de urgenţă, în această adunare şi în statele membre, să acceleraţi procesul", a spus ea. Criticând un "atac hibrid pentru a destabiliza Europa", ea a denunţat şi "instrumentalizarea" de către Belarus a migranţilor, "puşi în avioane şi literalmente împinşi spre frontierele Europei".

Politiciana germană a subliniat "hotărârea" sa de a apăra valorile europene, evitând în acelaşi timp să stigmatizeze Ungaria şi Polonia. Bruxellesul este angajat într-o dispută cu cele două ţări în chestiunile respectării deciziilor justiţiei europene, independenţei judecătorilor şi luptei împotriva corupţiei.