Descoperire surprinzătoare în Germania. Când au început oamenii să poarte pentru prima oară haine

Arheologii din Germania au descoperit unele dintre cele mai vechi dovezi ale folosirii obiectelor de vestimentație, urme de tăiere recent descoperite pe o labă de urs de peșteră sugerând că animalele preistorice au fost jupuite pentru blana lor cu aproximativ 300.000 de ani în urmă. Potrivit CNN, descoperirea din Schöningen, nordul Germaniei, este incitantă pentru că - în ciuda reprezentărilor din cultura populară cu bărbați și femei îmbrăcați în blănuri - se știu foarte puține despre modul în care oamenii timpurii și-au acoperit trupurile și au supraviețuit iernilor aspre.

• Reportaj Observator de la Ierusalim. Imagini din interiorul Sfântului Mormânt, cel mai important loc al creștinătății: "Pe această piatră arde Sfânta Lumină"

Blana, pielea și alte materiale organice de obicei nu se păstrează peste 100.000 de ani, ceea ce înseamnă că dovezile directe ale hainelor preistorice sunt puține. 

"Studiul este semnificativ pentru că știm relativ puține despre modul în care oamenii din trecut se protejau de vremea rea. Din această perioadă timpurie există doar o mână de situri care arată dovezi ale jupuirii ursului, Schöningen oferind cea mai completă imagine", a declarat autorul studiului, Ivo Verheijen, doctorand la Universitatea Tübingen din Germania.

Urșii de peșteră erau animale mari, de dimensiunea unui urs polar, care au dispărut acum aproximativ 25.000 de ani. Blana ursului de peșteră - cu fire de păr lungi exterioare ce formează un strat protector aerisit și fire de păr scurte și dense, care asigură o bună izolare - a fost potrivită pentru a face îmbrăcăminte sau un așternut simplu, potrivit studiului publicat în Journal Of Human Evolution pe 23 decembrie.

Îmbrăcămintea consta probabil din piei care erau înfășurate în jurul corpului fără croieli elaborate. Acele necesare pentru a coase modele mai complicate nu au apărut în documentele arheologice decât în ​​urmă cu aproximativ 45.000 de ani.

"Am găsit urme de tăiere pe elemente ale mâinilor/picioarelor unde este prezentă foarte puțină carne sau grăsime, ceea ce sugerează că nu au fost semne de tăiere provenite de la măcelărirea animalului", a explicat Verheijen prin e-mail.

Situl Schöningen din Germania este faimos pentru descoperirea celor mai vechi arme din lemn cunoscute - nouă sulițe, o lance și două bastoane - care au fost folosite pentru a ucide prada în urmă cu 300.000 de ani.

Arheologii susțin că e greu de stabilit cu exactitate când au început să fie purtate hainele

Studiile genetice pe păduchi indică faptul că păduchii de îmbrăcăminte s-au îndepărtat de strămoșii lor, păduchii de cap, cu cel puțin 83.000 de ani în urmă și, posibil, încă de acum 170.000 de ani, ceea ce sugerează că oamenii purtau haine înainte de migrațiile majore din Africa.

Însă rămășițele osoase găsite în ceea ce este acum Maroc sugerează că oamenii procesau piei de animale cu 90.000 până la 120.000 de ani în urmă.

"Am descoperit numeroase rămășițe ale altor animale în Schöningen, cum ar fi cai și bovine, cu semne de jupuire. Cu toate acestea, proprietățile extrem de izolante ale pieilor de urs, împreună cu faptul că pieile sunt mai flexibile atunci când sunt tratate corespunzător, fac pielea de urs mult mai potrivită pentru îmbrăcăminte decât alte ierbivore mari", a spus Verheijen.

Clima locului în urmă cu 300.000 de ani era "mai mult sau mai puțin asemănătoare cu cea de astăzi", cu variații de temperatură de doar 2 grade, a adăugat Verheijen.