(P) Temperaturi extreme, riscuri moderate

Suntem în plină vară, iar mulți dintre noi abia așteptăm să stăm la soare pentru un bronz perfect. Este însă cunoscut faptul că expunerea prelungită la soare poate fi dăunătoare. Specialiștii au avertizat în nenumărate rânduri că razele UV sunt vinovate pentru îmbătrânirea prematură a pielii și pentru apariția cancerului cutanat. Ca atare, expunerea prelungită la soare nu este o opțiune corectă pentru sănătate.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Însă, omenește vorbind, cui i-ar plăcea să-și petreacă vara baricadat în casă, la umbra jaluzelelor?

Există, așadar, o discrepanță între comportamentul ideal recomandat de specialiști și firea omului, care nu ține întotdeauna cont de recomandări sau nu le urmează cu destulă strictețe. Din această cauză, știința s-a concentrat asiduu pe găsirea unor soluții rezonabile de reducere a riscurilor asociate obiceiurilor noastre din viața de zi cu zi.

Grație cercetărilor științifice, în loc să renunțăm complet la plajă, avem acum la îndemână creme cu factor ridicat de protecție, ochelari de soare adecvați, costume de baie sau pălării din materiale cu rol protector. La acestea se adaugă recomandările referitoare la intervalele orare cele mai potrivite pentru  expunerea la soare. Toate acestea ne permit să nu renunțăm la a „ne trăi viața” așa cum ne dorim. Mai degrabă, putem să ne concentrăm pe soluții  care limitează impactul negativ pe care alegerile noastre îl pot avea, atât asupra noastră cât și asupra celorlalți.

Exact la fel se întâmplă și în cazul fumatului. Fără doar și poate, cea mai bună alegere pentru fumători este renunțarea completă și imediată la fumat.

Acest pas poate fi însă  foarte greu de realizat pentru mulți dintre fumători. Asta explică de ce, după zeci de ani de reglementare a fumatului, continuă să existe peste 1 miliard de fumători la nivel mondial și nenumărate probleme de sănătate publică. În România există peste 5 milioane de fumători iar numărul acestora a continuat să crească în ultimii ani, spre deosebire de trendul în scădere din restul țărilor europene. Măsurile extreme sunt pur și simplu foarte greu de acceptat.

În ultimii ani, cercetătorii din domeniul științei au căutat tehnici și metode de reducere semnificativă a riscurilor asociate fumatului, iar rezultatele lor au fost încununate de succes. Odată cu înțelegerea faptului că arderea tutunului este principala responsabilă pentru formarea substanțelor toxice, a apărut o idee revoluționară: dacă fumătorii ar putea obține nicotină fără să fie nevoie să ardă tutunul, s-ar putea astfel reduce semnificativ impactul nociv al fumatului? Așa s-a ajuns, prin evoluția științei, la produse alternative care încălzesc tutunul, fără să îl ardă.

Cum funcționează, în acest caz, reducerea riscurilor? Simplu. Arderea tutunului este înlocuită cu încălzirea acestuia la temperaturi semnificativ mai reduse, dar suficiente pentru a elibera nicotina. Iar acest proces  reduce semnificativ nivelurile substanțelor toxice.

Așa funcționează dispozitivele care încălzesc tutunul la temperaturi reduse, fără ardere, foc, scrum sau fum. Temperatura de încălzire redusă eliberează un aerosol ce conține nicotină. Studiile științifice au demonstrat că nivelurile de substanțe nocive din aerosolul produs de aceste alternative sunt reduse în medie cu 95% în comparație cu fumul de țigară.

Cel mai mare beneficiu pentru sănătatea publică ar fi dacă tot mai mulți fumători ar renunța complet la țigări și dacă adulții care altfel ar continua să fumeze ar trece la alternative mai puțin nocive, fundamentate științific. Cu alte cuvinte, important este să înlocuim obiceiul nepotrivit cu unul mai puțin nociv, dacă nu putem renunța cu totul la acest obicei.

Material susținut de Philip Morris România