Povestea picturii de 52 de metri, considerată o comoară a artei. Motivul pentru care regimul comunist a ascuns-o publicului

Cea mai mare pictură deţinută de Complexul Muzeal Arad, de 52 de metri pătraţi, realizată în secolul al XIX-lea, a fost ascunsă timp de decenii de către comunişti, deşi în lumea artei este considerată o comoară, care a fost expusă în mari oraşe europene şi a ajuns în proprietatea statului român în urma Tratatului de Pace de la Trianon.

• Meteorologii anunţă o "schimbare majoră" a vremii. Vom avea fenomene extreme în ţară toată săptămâna

Pictura este un triptic ce reprezintă scena religioasă "Înmormântarea lui Christos" şi a fost realizată de Feszty Árpád, între anii 1898 - 1900. Lucrarea a aparţinut statului maghiar, iar în 1913 Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta a oferit-o în custodie Palatului Cultural din Arad, alături de alte 78 de picturi semnate de artişti maghiari. Istoricul de artă Adriana Pantazi a declarat, pentru Agerpres, că uriaşa pictură a fost accesibilă publicului până în 1954, când a intrat în atenţia comuniştilor.

Motivul pentru care comuniştii au ascuns-o

"Am cunoscut-o pe Szabó Irma, muzeografa contemporană cu o perioadă din istoria lucrării. În 1952, când doamna Szabó a venit în muzeul arădean, pictura era pe perete, la vedere. În 1954, subiectul religios deranja ideologia comunistă, ceea ce a dus la acoperirea picturii cu un perete fals realizat din scânduri", a spus dr. Adriana Pantazi. În 1977, când spaţiul galeriei de artă din Palatul Cultural a fost remodelat după conceptul "Dezvoltarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate", mai multe exponatele au fost duse în depozite. Tripticul "Înmormântarea lui Christos" şi o lucrare cu subiect istoric (Matia Corvin, pictată de Liezen-Mayer Sándor) au fost rulate pe un tambur şi au rămas ascunse privirilor iubitorilor de artă.

"Timp de 40 de ani, lucrarea 'Înmormântarea lui Christos' a însemnat, pentru muzeografii colecţiei de artă, un număr de inventar sub care erau înregistrate trei pânze rulate pe un tambur. Prima încercare de a vedea pânzele rulate pe tambur a fost în anul 2004. Era nevoie de un spaţiu adecvat pentru expunere. Tripticul despachetat, expertizat din punct de vedere al conservării şi eventual restaurat, se impunea a fi expus. Atunci, spaţiul nu a fost găsit. În 2016, când oraşul Arad se pregătea să participe la competiţia pentru Capitală Europeană a Culturii, Asociaţia Kölcsey a propus iniţierea unui proiect al cărui scop era readucerea în expunere a tripticului pictat de Feszty", a povestit istoricul de artă.

S-a constituit un grup de lucru format din muzeografi, restauratori români şi maghiari şi reprezentanţii Asociaţiei Kölcsey. Astfel, în 1 martie 2017, pânzele rulate pe tambur ale lui Feszty şi Liezen-Mayer au fost despachetate.  "S-a dovedit că în cei 40 de ani, cât ele au fost păstrate în conservare, starea lor nu s-a degradat. S-a impus restaurarea din pricina rulărilor şi derulărilor la care picturile au fost supuse pentru a fi transportate. Tripticul a fost restaurat la Sibiu, în anul 2018, în atelierul unui restaurator expert", a precizat dr. Adriana Pantazi.

Între timp, Palatul Cultural din Arad era în proces de reabilitare. Sălile cu luminator din clădire au fost readuse la destinaţia iniţială, cea de pinacotecă a muzeului, iar tripticul a fost expus din nou publicului după şapte decenii, în luna mai 2022. Pictura se află într-o expoziţie permanentă chiar în spaţiul în care a fost văzută de public pentru prima oară la Arad (26 octombrie 1913, dată la care a fost inaugurat Palatul Cultural). De altfel, în urmă cu peste un secol, o sală cu luminator a fost proiectată special pentru această capodoperă.

Înainte de a ajunge la Arad, la începutul secolului trecut, pictura de 52 de metri pătraţi a fost admirată în mari oraşe europene. Tripticul a fost expus pentru prima oară în martie 1901, la Academia de Arte Frumoase din Florenţa, oraş unde Feszty a finalizat lucrarea. În toamna aceluiaşi an, tripticul a ajuns la Berlin şi Dresda, iar din ianuarie până în martie 1902 a fost admirat în Budapesta.

În 1903, statul maghiar a decis să cumpere opera de artă, zece ani mai târziu ajungând la Arad pentru totdeauna. "În virtutea Tratatului de Pace de la Trianon, lucrările de artă rămase în expunere la Arad au devenit proprietatea statului român. Din mai 2022, pictura lui Feszty Árpád este din nou accesibilă publicului într-un context curatorial centrat asupra artei din spaţiul central-european, încadrată cronologic secolului al XIX-lea. Aici, definitorie pentru lucrările selectate din colecţia de artă europeană, constituită în mai bine de o sută de ani, este influenţa importantelor centre artistice Berlin, Dresda, Düsseldorf, München, Viena, Budapesta, Paris - percepută prin estetica curentelor care s-au succedat sau au coexistat: romantism, academism, realism", a menţionat Adriana Pantazi.

Despre autorul picturii, istoricii de artă spun că avea preocupări în domeniul iconografiei biblice. "Numele lui Feszty Árpád este pus în relaţie, de cele mai multe ori, cu ciclorama 'Descălecarea maghiarilor' din parcul memorial de la Ópusztaszer (Ungaria). Istoria artei îi reţine însă şi preocupările din domeniul iconografiei biblice. Acestei tematici îi este subsumată impresionanta lucrare 'Înmormântarea lui Christos'. Pictorul a selectat din Noul Testament momente cu încărcătură emoţională, pe care le-a distribuit în trei scene: coborârea de pe cruce şi plângerea - laitmotive în arta creştină, legate între ele prin procesiunea funerară - secvenţă mai puţin identificată în istoria picturii, ea fiind mai degrabă subînţeleasă. Feszty a imaginat un cortegiu care ar fi însoţit trupul lui Christos spre mormânt, accentuând, o dată în plus, dramatismul evenimentelor", explică Adriana Pantazi.

Printre multele personaje distribuite în cele trei scene, istoriografia identifică şi chipul pictorului, autoportretizat în călăul care îl dă jos pe Christos de pe cruce. Mulţi oameni de artă spun despre uriaşa pictură că este "Comoara Palatului Cultural din Arad". Capodopera se află în Pinacoteca Complexului Muzeal Arad şi a fost admirată de mii de oameni în ultimul an, de când este din nou accesibilă publicului.

"Restaurarea şi redeschiderea Pinacotecii muzeului arădean, după jumătate de secol, a fost o adevărată provocare atât pentru managementul Complexului Muzeal Arad, cât şi pentru specialişti. La aproape un an de la redeschiderea pentru public a Pinacotecii şi a colecţiei de artă europeană putem afirma că a fost un real succes, spaţiul muzeal fiind vizitat până la finele anului de peste 14.500 de vizitatori atât din ţară, cât şi din străinătate. De asemenea, în spaţiul Pinacotecii au loc frecvent evenimente de valorificare a patrimoniului muzeal pentru public, vizite ghidate şi ateliere interactive pentru publicul tânăr", a declarat, pentru Agerpres, directorul adjunct al Complexului Muzeal, Bogdan Blaga.

Feszty Árpád a fost unul dintre cei mai importanţi pictori ai artei maghiare din secolul XIX. S-a născut în 21 decembrie 1856 în Ogyalla (astăzi Hurbanovo, Slovacia) şi a murit în 1914 în Lovran, astăzi Croaţia. Artistul a studiat la Academia de Arte Frumoase din Munchen şi apoi la cea din Viena. Cea mai importantă operă a vieţii sale este ciclorama "Descălecarea maghiarilor".

"Datorită tehnicii sale impecabile de desen, colorismului spectaculos al picturilor sale, talentului său compoziţional deosebit şi pretenţiozităţii sale, a fost respectat curând, ca reprezentant remarcabil al academismului istoric", scrie în cartea "Comoara Palatului Cultural din Arad" - lansată în 2016 de Asociaţia Kölcsey, în care se mai menţionează că mare parte din operele lui Feszty Árpád au fost distruse ori s-au pierdut de-a lungul anilor.

Talentul artistului a fost apreciat nu doar prin premii obţinute, dar şi prin numeroase comenzi ale statului ungar. A fost solicitat să realizeze picturi murale la Opera Regală Maghiară, Teatrul Naţional, Palatul Justiţiei din Budapesta sau Palatul Regal din Cetatea Buda.